În ultima perioadă, sistemul sanitar bihorean, ca de altfel din întreaga ţară, a fost greu "încercat", rezultatele favorabile mult promise de mai-marii săi întârziind parcă să se facă prezente. Ceea ce face ca populaţia să fie tot mai nemulţumită, ca de altfel şi cadrele medicale sau managerii unităţilor spitaliceşti, care trăiesc cu spaima schimbărilor. Despre toate acestea, am stat de vorbă cu conf. univ. dr. Ladislau Ritli, director executiv Autoritatea de Sănătate Publică (A.S.P.) Bihor. - Conduceţi un sector vast, foarte important, cu grave deficienţe în momentul de faţă. Ce faceţi pentru redresarea situaţiei? - Nu sunt mulţumit de situaţia din sistemul sanitar bihorean, de altfel, lansarea reformei în sănătate s-a făcut tocmai din acest motiv. Ameliorarea stării actuale, însă, depinde de foarte mulţi factori, un rol important având în acest sens şi Autoritatea de Sănătate Publică. Cât priveşte responsabilitatea pentru nemulţumirile din sănătate nu ni se pot pune chiar toate în cârcă, pentru că instituţia pe care o conduc are delimitate concret atribuţii specifice. - Aţi fost acuzat că prin funcţia pe care o deţineţi aţi favorizat retrocedări ale unor importante imobile şi spaţii din reţeaua sanitară către Biserica Romano-Catolică. Cum comentaţi? - Nici eu, ca persoană fizică, cu funcţie de răspundere, nici instituţia pe care o conduc nu avem atribuţii în retrocedarea unor clădiri. Noi avem inventarul clădirilor revendicate în care funcţionează unităţi sanitare şi facem demersuri ca, în cazul retrocedărilor, aceste unităţi să aibă soluţii pentru a-şi continua activitatea. Clădirea de pe B-dul Magheru, în care funcţiona Spitalul de Boli Contagioase, a fost revendicată, în cursul lunii ianuarie primind avizul Autorităţii de Sănătate Publică Bihor şi părăsind clădirea. Avizul, însă, s-a făcut la cererea spitalului, clădirea nemaiavând condiţii să asigure microclimatul corespunzător şi circuite adecvate pentru bolnavi. Clădirea nu dispune de autorizaţie sanitară, iar o comisie a Ministerului Sănătăţii a atras atenţia încă din 2003 asupra condiţiilor igienico-sanitare inadecvate, dispunând părăsirea acesteia şi găsirea unor soluţii pertinente. Subliniem faptul că repararea imobilului nu era posibilă, fiind o clădire revendicată, deci nu se puteau aloca bani din bugetul de stat sau bugetul local. - Lumea medicală şi opinia publică bihoreană nu agreează includerea Spitalului de Boli Infecţioase ca secţie a Spitalului Clinic Judeţean şi a unei secţii de obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului Clinic de Copii "Dr. Gavril Curteanu"... - Clădirea Spitalului Clinic Judeţean de pe str. Gh. Doja este extrem de aglomerată, motiv pentru care nu are autorizaţie sanitară. În acelaşi timp, aproximativ o treime din capacitatea clădirii Spitalului Clinic de Copii "Dr. Gavril Curteanu" este disponibilă. Mutarea unor secţii de la Spitalul Judeţean la Spitalul de Copii este necesară şi firească. Spitalul de Boli Infecţioase va deveni o secţie a Spitalului Clinic Judeţean fără mutarea acestuia din locaţia actuală. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase se confruntă cu instabilitate financiară, în funcţie de evoluţia unor epidemii, de exemplu, în perioade interepidemice nu are resurse aproape nici pentru salarii. Din acest motiv structurile de boli infecţioase în general sunt secţii ale unor unităţi mari care pot acoperi oscilaţiile bugetare imprevizibile. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase ar mai avea nevoie de dotări consistente în aparatură medicală, ceea ce, de asemenea, nu poate realiza în condiţiile actuale. - Centrul regional oncologic va putea funcţiona în situaţia lipsei acute de specialişti oncologi? - Secţia clinică de oncologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean este de mult centru regional pentru radioterapie, dar şi pentru chimioterapie. Noi dorim să înfiinţăm un institut oncologic care asigură un nivel superior de calitate în asistenţa bolnavilor. Crearea structurii va atrage mai mulţi specialişti.