* interlocutor, conf. univ. Petru Mihancea, medic primar neurololog, medic şef al Secţiei de Neurologie II din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, şeful catedrei de neurologie a Facultăţii de Medicină şi Farmacie, din cadrul Universităţii Oradea. În perioada 27-31 mai, conf. univ. Petru Mihancea, medic şef al Secţiei de Neurologie II a Spitalului Clinic Judeţean, a participat la Congresul Societăţii Europene de Neurologie de la Lausanne, din Elveţia, alături de specialişti de pe întreg mapamondul, precum şi la alte manifestări de gen. Domnia sa a acceptat să ne dezvăluie câteva dintre noutăţile medicale abordate cu prilejul acestor întâlniri. - Din mai până în iulie inclusiv, aţi participat la trei manifestări ştiinţifice internaţionale, organizate în tot atâtea ţări, având însă pusă sub lupa competenţelor, noutăţilor şi performanţelor dobândite, neurologia cu bolile sale grave. Cu ce exclusivităţi medicale, şi nu numai, ne veţi reţine atenţia? - Trebuie să precizez, pentru a evita orice suspiciune, că am participat la toate cele trei evenimente ştiinţifice, după ce, în prealabil, am trimis Comisiei internaţionale, foarte severă cu evaluarea, lucrările la temele puse în discuţie. Am fost admis ca participant în urma punctajului obţinut. La Conferinţa Europeană de Stroke (accident vascular celebral), desfăşurată între 16-19 mai, la Bruxelles, noutăţile practicii neurologice au surclasat cunoştinţele medicale stăpânite până acum. Este vorba despre folosirea mult mai largă a stenturilor, pe arterele stenozate, practicată şi în România la clinicile din Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj-Napoca. Stenturile se puneau pe vasele de la baza gâtului - carotida şi artere vertebrale. Noutatea şi, deocamdată, exclusivitatea în domeniu, o deţin specialiştii neurologi din SUA, care au pătruns cu aceste stenturi în arterele din interiorul creierului. Am întâlnit la Bruxelles un aleşdan, directorul economic al firmei Johnson and Johnson din SUA, care produce aceste stenturi. Bucuria a fost de ambele părţi. Mi-a vorbit mult despre progresele extraordinare privind folosirea acestor stenturi pe arterele intracraniene, care salvează multe vieţi omeneşti, şi m-am bucurat mult pentru bihoreanul nostru că a reuşit această performanţă. - Folosirea acestor stenturi învinge accidentul vascular celebral, făcând posibilă revenirea persoanelor afectate la o viaţa normală? - Da. Nu se poate afirma încă cu certitudine dacă este posibilă vindecarea sută la sută prin folosirea stenturilor în arterele intracraniene. Avem însă marea speranţă că aşa va fi. Aparatura medicală fabricată în SUA, dar şi cercetările în domeniul multidisciplinar de pe mapamond, care includ şi neurologia, au ajuns la performanţa găsirii unui aparat deosebit. Acesta, în valoare de 5.000 de dolari, asemănător unui glucometru, pune în evidenţă, dintr-o picătură de sânge, în câteva secunde, existenţa unor boli ca accidentul vascular celebral, hemoragiile cerebrale, atacul ischemic cerebral, ramolismentul cerebral. Costisitorul aparat este folosit doar în America, deocamdată. Achiziţionarea lui ar scuti de trudă şi suferinţă atât pacienţii, cât şi cadrele medicale din domeniul neurologiei. - Bolile incurabile preocupă în permanenţă cercetătorii, rezultatele muncii lor neobosite regăsindu-se în remedii sau abordări noi, unele neacceptate până acum. Lumea trebuie să aleagă între medicina alopată şi cea naturistă, care oferă alte posibilităţi de tratament. - Informaţiile se schimbă vertiginos în toate domeniile de activitate. În medicină, deci şi în neurologie, ele parcă explodează, înspre binele pacienţilor afectaţi neurologic. Ceea ce părea de nesperat şi imposibil de realizat, cu un deceniu în urmă, astăzi este palpabil şi practicat, mâine, cine ştie? - Vă ocupaţi de mulţi ani de tratarea bolnavilor de scleroză multiplă. Cu ce speranţe aţi venit de la Congresul din Elveţia? - Între 27-31 mai, am participat la Congresul Societăţii Europene de Neurologie de la Lausanne, din Elveţia. Specialişti de pe întreg mapamondul au prezentat prin lucrări şi postere reuşitele în tratamentul unor boli socotite incurabile precum scleroza multiplă, dar şi a altora. S-a discutat pentru prima oară despre sindromul paraneoplazic malign, boală care apare în diferite cancere. Aceste sindroame, considerate odinioară metastaze, sunt, în fapt, paralizii, polineuropatii care s-ar datora unor anticorpi. Aceştia apar în bolile canceroase care atacă sistemul nervos central. Am fost întrebat de mai mulţi participanţi la conferinţă dacă, în România, s-a constituit, aşa cum există în multe ţări dezvoltate, o asociaţie de luptă împotriva paraneoplaziei maligne şi am fost nevoit să recunosc cu tristeţe că nu există deocamdată aşa ceva. Deşi la Congresul Naţional de Neurologie, din 10-15 mai, s-a încercat punerea bazei unei asemenea asociaţii, ea nu şi-a intrat încă în drepturi. În tratarea sclerozei multiple s-au făcut paşi mari. În afara Interferonului, s-au abordat, cu rezultate meritorii, şi alte produse medicamentoase care dau speranţe mari în viitor. Folosirea celulelor stem pare, însă, să fie în accepţiunea tuturor cercetătorilor şi practicienilor salvarea celor afectaţi de cumplita suferinţă. Acestea reuşesc să înlocuiască mielina, dar şi axionul distruse din celula nervoasă. - Ce v-a impresionat mai mult la congresul de epilepsie de la Helsinki? - Desfăşurat între 2-6 iulie, în Finlanda, la Helsinki, cu participarea unui mare număr de specialişti neurologi şi neuropsihiatrici infantili, cel de-al VII-lea Congres de epilepsie a reprezentat un punct de referinţă pentru toţi cei prezenţi, o adevărată lecţie de viaţă. De ce? În primul rând, că finlandezii sunt un popor mai aparte decât noi, calm, cu feţe luminate, fără stres şi angoase, deşi noaptea polară ar fi putut să le afecteze profund sănătatea. Au ştiut şi ştiu însă să-şi pună pe prim plan, în permanenţă, sănătatea. În altă ordine, epilepsia, considerată până nu de mult, netransimisiblă genetic, se dovedeşte, conform ultimelor cercetări ştiinţifice medicale, ca fiind tributară genelor moştenite. - Să credem că şi în medicină, ca în alte domenii de activitate, noile cuceriri răstoarnă "concepte tabu" sau revin sub sloganul "retro"? - Simplist privind lucrurile, s-ar putea afirma aşa ceva, ţinând cont de realitate, însă noile cuceriri duc medicina spre un vârf nesperat al rezolvărilor posibile şi acolo unde, în urmă cu ani, nu se spera nimic. Şi în epilepsie cercetarea genetică revoluţionează în final tratamentul de până acum. Noi medicamente, mai puţin toxice, apar pe piaţă, se fac noi conexiuni. E posibil ca abordarea chirurgicală - fiind tot mai des folosită în bolile vasculare - să reducă cazuistica, incidenţa, morbiditatea şi mortalitatea. - Care a fost, din punct de vedere organizatoric, cea mai reuşită manifestare ştiinţifică la care aţi participat? - Toate trei, Elveţia şi Finlanda excelând însă.