Sancţionarea celor care pleacă la muncă în străinătate şi care nu depun la timp chestionarul de rezidenţă fiscală, dar şi identificarea de noi soluţii pentru suspendarea executării silite în anumite situaţii, sunt câteva din prevederile noii ordonanţe 30, ce modifică Codul de procedură fiscală.

Românii care intenționează să plece din țară pentru mai mult de șase luni de zile, indiferent că merg la muncă, la studii sau în vacanţă, riscă să fie amendaţi, de la 1 ianuarie 2018, dacă nu notifică Fiscul în prealabil cu minimum 30 de zile prin completarea și depunerea unui chestionar de rezidență fiscală. Ordonanţa recent publicată introduce amenzi pentru cei ce nu respectă această procedură - între 50 de lei - 100 de lei. Potrivit unei clarificări făcute de reprezentaţii ANAF, "orice persoana fizică rezidentă în România care pleacă din țară (indiferent de motiv: studii, muncă, etc) pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive are obligaţia completării formularului "Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România". Potrivit noilor prevederi legale, formularul se va depune cu 30 de zile înaintea plecării din România, în vederea scoaterii/menţinerii din/în evidenţă de către organul fiscal competent. Fiscul va analiza îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă în funcţie de situaţia concretă a persoanei fizice, luând în considerare prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau prevederile Codului fiscal, după caz, precum şi documentaţia prezentată, respectiv: formularul "Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România"; orice alte documente ce pot sta la baza determinării rezidenţei persoanei fizice, precum şi, după caz, certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat, în original sau în copie legalizată, însoţit de o traducere autorizată în limba română. Fiscul mai poate solicita și alte documente pe care le consideră relevante în vederea stabilirii rezidenței fiscale - dovada deținerii unor autovehicule înregistrate în România/statul străin; permis de conducere emis de autorităţile competente din România/statul străin; paşaport emis de autorităţile competente din România/statul străin; etc. Totodată,  la cererea Fiscului, persoana fizică este obligată să prezinte documentele solicitate de aceasta, însoţite de o traducere autorizată în limba română, şi, după caz, să aducă clarificări adiţionale.