Contabilitatea electorală, între corectitudinea evidenţelor şi legalitatea plăţilor
Aşa cum scriam recent, există un act normativ care obligă partidele politice şi candidaţii independenţi să depună la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale. Este vorba despre Legea 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care stabileşte anumite obligaţii atât pentru partidele politice, cât şi pentru Curtea de Conturi. În judeţul Bihor, majoritatea formaţiunilor politice şi a candidaţilor independenţi şi-au respectat această obligaţie în termenul prevăzut de lege, însă mai sunt şi cazuri în care raportul a fost depus după expirarea celor 15 zile de la publicarea rezultatelor alegerilor sau nu s-a depus nici până în prezent...
Doar partidele mici şi unii candidaţi independenţi au uitat de obligaţii
Atât partidele politice, cât şi candidaţii independenţi la alegerile locale şi generale aveau obligaţia, conform actului normativ mai sus amintit, să-şi desemneze un mandatar financiar pentru perioada de campanie, care să se ocupe de gestionarea resurselor financiare, şi să declare numele acestuia la Curtea de Conturi. De asemenea, în sarcina acestora mai cădea obligaţia declarării tuturor sumelor încasate în perioada electorală, precum şi a numărului de afişe tipărite, iar la finele campaniei electorale, să depună un raport de venituri şi cheltuieli pentru perioada respectivă. La toate acestea se adaugă o declaraţie pe proprie răspundere a conducerii partidului din conţinutul căreia să reiasă că nu s-au depăşit limitele prevăzute de lege în privinţa nivelului cheltuielilor care pot fi efectuate. "În momentul actual, putem spune că lucrurile au decurs fără probleme, majoritatea partidelor şi a candidaţilor independenţi înţelegând care le sunt obligaţiile şi achitându-se de ele. Şi instituţia noastră a luat toate măsurile necesare desfăşurării normale a activităţii, în concluzie putem spune că a existat o colaborare corespunzătoare. Aşadar, aproape toţi au înţeles că, la sfârşitul campaniei, în 15 zile de la publicarea rezultatului alegerilor, au obligaţia să depună raportul de venituri şi cheltuieli, nedepunerea acestuia însemnând invalidarea alegerilor", ne-a declarat, ieri, prof. univ. dr. Ioan Gheorghe Ţara, directorul Camerei de Conturi Bihor. Pentru primul tur de scrutin, ultima zi în care mandatarul financiar putea să depună raportul de venituri şi cheltuieli a fost 26 iunie, însă, fiind sâmbătă, termenul a fost prelungit până luni, 28 iunie. Totuşi, pentru unii, cele 17 zile nu au fost suficiente, raportul neajungând la Curtea de Conturi nici până în prezent, ba mai mult, nu a fost desemnat nici măcar mandatarul financiar. În această situaţie se află Forumul Democrat al Germanilor din România, Partidul Ecologist Român, Partidul Pensionarilor şi Protecţiei Sociale, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România şi alţi 112 candidaţi independenţi fie pentru funcţia de primar, fie pentru cea de consilier local. Sunt şi câteva cazuri în care, cu toate că s-a declarat mandatarul financiar, nu s-a depus raportul, şi anume: Partidul Unităţii Naţiunii Române, Partidul Socialist Unit şi zece candidaţi independenţi. De menţionat că Partida Romilor Social Democrată şi Uniunea pentru Reconstrucţia României au depus raportul de venituri şi cheltuieli, însă nu în termenul prevăzut de lege, ci cu două, respectiv trei zile mai târziu. "Având în vedere dispoziţiile legale, formaţiunile politice şi candidaţii independenţi care nu au respectat prevederile vor fi sancţionaţi cu amendă de la 30 la 100 de milioane lei. Aceasta poate fi aplicată mandatarilor financiari iar în absenţa acestora, reprezentanţilor partidelor politice sau chiar candidaţilor", a adăugat Ioan Gheorghe Ţara.
Politicienii bihoreni nu au cheltuit în exces
Conform Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, respectivele rapoarte de venituri şi cheltuieli vor fi trimise spre analiză Secţiei Jurisdicţionale a Curţii de Conturi a României, unde vor fi judecate de către un complet format din trei consilieri de conturi, jurişti, care urmează să se pronunţe, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, asupra corectitudinii evidenţelor contabile electorale şi asupra legalităţii plăţilor făcute. De menţionat că, pentru verificarea legalităţii încasărilor şi a plăţilor efectuate în campania electorală, Curtea de Conturi poate solicita orice declaraţii şi documentele suplimentare pe care le consideră necesare. "În urma unei analize a rapoartelor făcută de Camera de Conturi Bihor, se poate spune că nu s-a cheltuit mai mult de maximum 10-15% din cât aveau dreptul conform legii", preciza directorul Camerei de Conturi Bihor. De menţionat că valorile maxime permise pentru fiecare candidat au fost stabilite în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară existent la data de 1 ianuarie 2004, adică 2,8 milioane lei, după cum urmează: 20 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de consilier judeţean, 15 - pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor reşedinţă de judeţ, 10 - pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor şi oraşelor, 2 - pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile comunale, 2.000 - pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unui municipiu reşedinţă de judeţ, 500 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unui municipiu sau oraş şi 20 - pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unei comune. Rămâne de văzut dacă sumele declarate sunt cele reale, fapt ce va putea fi constatat la începutul anului viitor, când Camera de Conturi Bihor va verifica întreaga activitate financiară a tuturor partidelor politice. Până atunci, însă, Curtea de Conturi a României va putea trage o concluzie în acest sens, chiar la sfârşitul lunii iulie a.c., când va trebui să se pronunţe asupra corectitudinii evidenţelor contabile electorale şi asupra legalităţii plăţilor făcute.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.