Zsisku J?nos a fost, fără îndoială, conducătorul comunităţii maghiare beiuşene în ultimele patru decenii. Titular al parohiei reformate locale din 1965, poet şi prozator, Zsisku J?nos s-a impus ca unul dintre oamenii de cultură beiuşeni care au trudit continuu pentru renumele cetăţii, pentru liniştea ei. Anii au trecut însă şi Zsisku J?nos este acum în situaţia de-a lăsa locul de paroh reformat altuia, mai tânăr. Pentru partea vieţii care urmează, Zsisku J?nos a ales Ungaria. Câţiva dintre prietenii români s-au gândit să organizeze o întâlnire de suflet într-un cerc relativ restrâns, prilej cu care Zsisku J?nos să-şi ia rămas bun şi de la cei din afara comunităţii reformate maghiare. Evenimentul a avut loc joi, 3 iulie, la Cercul Militar Beiuş, organizatori fiind primarul Nicu Silviu Odobasianu, lt. col. dr. Simion Suciu, şeful instituţiei-gazdă, şi Ioan Igna, fostul director al bibliotecii orăşeneşti. Acestora li s-au alăturat consilieri locali, dascăli, cadre militare active sau în rezervă şi retragere, dar, mai ales, câţiva dintre preoţii ortodocşi din urbe: Ioan Nat Balint - protopopul Beiuşului, Ioan Morgovan - directorul S.C. Pro Ortodoxia S.A. şi Teodor Cios, acesta din urmă cunoscându-l pe Zsisku J?nos de mulţi ani şi având aceleaşi înclinaţii cărturăreşti. La întâlnirea de la Cercul Militar, cuvântul de deschidere i-a aparţinut primarul Silviu Odobasianu. Vorbitorul a subliniat rolul esenţial pe care parohul reformat Zsisku J?nos l-a jucat în menţinerea tradiţionalei armonii dintre etniile şi confesiunile Beiuşului, precum şi aportul acestuia în peisajul cultural local. Printre cei care au mai luat cuvântul pentru a-şi exprima sentimentele vizavi de cel care urmează să se despartă, zicem noi, temporar, de Beiuş, şi asta numai din punct de vedere fizic, s-au numărat părintele Ioan Nat Balint, pr. Teodor Cios, prof. Gavril Hădăreanu, lt. col. r. Simion Suciu, Ioan Igna, Gheorghe Pop, acesta din urmă fiind preşedintele filialei locale a UDMR şi unul din colaboratorii apropiaţi ai lui Zsisku J?nos. Întâlnirea a fost presărată cu scurte momente artistice susţinute de membrii formaţiilor şi soliştii Cercului Militar. Finalul a aparţinut celui "în cauză", parohului Zsisku J?nos. Acesta s-a arătat profund emoţionat de gestul prietenilor şi concitadinilor săi, la aceasta contribuind şi surpriza pusă la cale de organizatori: lansarea, cu acest prilej, a numărului 11 din seria "Nasc oameni şi-n Ţara Beiuşului" număr dedicat, fireşte, lui Zsisku J?nos. Poate că locul vorbelor rostite la Cercul Militar va fi suplinit de versurile poetului Zsisku J?nos: "Este ultima mea primăvară În oraşul de care mă simt legat. Ca pe-un fir de argint se înşiră Cele patru decenii de patriarhat. ..................................................... În mine nu-i nici o resemnare Acum când soarta mi-e în altă parte Doar fizic, căci în sufletul meu Rămân al tău până la moarte.