Pentru bihoreni, ca pentru toți locuitorii provinciilor românești de dincoace de Carpați, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a însemnat exprimarea fără echivoc a hotărârii de alipire pentru totdeauna la trupul țării.

Din nefericire, decizia de la Alba Iulia a fost urmată de alte suferințe și jertfe, din decembrie 1918 și până în aprilie 1919, când brava noastră armată elibera teritoriile ce reveneau Regatului României prin sistemul de tratate de la Paris-Versailles, barbaria stăpânilor vremelnici îmbrăcând forme greu de imaginat. În timp ce, la Versailles, România primea o binemerită consacrare a granițelor sale vestice, pe aliniamentul Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara, în Bihor aveau loc masacrul de la Sighiștel, soldat cu 9 țărani români uciși și alți 7 răniți, precum și asasinatele de la Lunca, unde au fost uciși cu bestialitate trei români de pe lista neagră a patrioților din ținuturile Beiușului: întâi, în noaptea de 3/4 aprilie, beiușenii Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, iar în 12/13 aprilie, vășcăuanul Nicolae Bogdan.

La puține zile după aceste acte de bestialitate, în urma luptelor din 18 și 19 aprilie, colonelul Gheorghe Rasoviceanu, la comanda regimentelor 9 Vânători și „Beiuș”, a eliberat orașul. Armata română a fost primită cu un entuziasm greu de imaginat, la intrarea în urbe fiind întâmpinată de Traian Pinteru, secretar al Consiliului Național Român Beiuș, și de profesorul Vasile Ștefănică, directorul liceului vulcanian, cei doi rostind înflăcărate discursuri.

În drumul lor spre Budapesta, cele două regimente au celebrat Paștele la Beiuș, unde protopopul ortodox Petru E. Papp a săvârșit Slujba de Înviere, ajutat de părintele Moise Popoviciu și de preotul căpitan Gheorghe Cotenescu de la Regimentul 9 Vânători, momentul fiind relatat de Constantin Kirițescu într-a sa „Istorie a Războiului pentru întregirea României”: „Cu o lună jumătate înainte, soldații regimentului «Beiuș» depuseră jurământul de credință pe steagul românesc de la Țebea, în fața mormântului lui Avram Iancu și se legaseră să fie în fruntea eliberatorilor pământului lor. Populația orașului, care suferise un adevărat martiriu din partea ungurilor, primi pe eliberatori în triumf, cu flori, având pe preoți în frunte. După atâtea suferințe, Beiușul putea să sărbătorească, în umbra crucii și a tricolorului, învierea Domnului și reînvierea neamului românesc˝.

Miercuri, 19 aprilie, la Monumentul Martirilor Neamului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, s-a desfășurat festivitatea aniversară dedicată împlinirii a 104 ani de la eliberarea Beiușului de sub vremelnica stăpânire străină. Asistența a fost una numeroasă, printre participanți numărându-se Ilie Bolojan și Mircea Mălan, președintele, respectiv vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, prefectul Dumitru Țiplea, Gabriel Popa, primarul municipiului Beiuș, viceprimarul Dragoș Balog, unii consilieri județeni și locali, comandantul unității militare locale, căpitanul Ioan Pașcu, comisarul Traian Sabău, comandantul Poliției Beiuș, locotenent-colonelul Mihai Smeu, comandantul Detașamentului 4 Jandarmi Beiuș, maiorul Alin Stanciu, comandantul Secției de Pompieri din municipiu, Marcel Burz, șeful Poliției Locale, Anca Banda, referent la Casa de Cultură din Beiuș, Gabriel Ojică, președintele Asociației de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Unirea” Beiuș, Viorel Ianc, președintele asociației locale „Avram Iancu”, Tăsică Bursașiu, reprezentantul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, cadre militare în rezervă și retragere, primari și viceprimari din zonă, precum și alți reprezentanți ai instituțiilor publice locale.

Festivitatea aniversară a început cu intonarea Imnului Național și ceremonia religioasă oficiată de un sobor de preoți ortodocși, în frunte cu părintele Marian-Vasile Popa, protopopul ortodox al Beiușului, Seghiștei și Șteiului, alături de pr. Zorel Zima, protopopul greco-catolic al Beiușului.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Municipiului Beiuș, au fost rostite câteva alocuțiuni: profesorul Dan Ispas a evocat contextul istoric și câteva dintre personalitățile care au contribuit la eliberarea urbei, primarul Gabriel Popa a prezentat viziunea de dezvoltare durabilă a Beiușului și principalele investiții derulate în acest sens, iar Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a enumerat câteva dintre proiectele de amploare inițiate la Beiuș de instituția pe care o conduce:

„Sunt bucuros că, anul acesta, au început lucrările la Centura Beiușului, că, în vară, vor începe lucrările la cel de-al doilea tronson al acesteia, spre Delani, precum și la Parcul industrial Beiuș, iar anul viitor, aceste investiții vor fi operaționale. Investițiile private urmează întotdeauna infrastructura publică; niciodată o companie nu va investi într-un câmp! Și atunci, ceea ce trebuie să facem nu este să-i ducem pe oameni la locurile de muncă din Oradea, ci să le creăm condiții companiilor să aducă locurile de muncă mai aproape de oameni, la Beiuș, la Ștei, la Marghita, la Aleșd. Asta încercăm să facem și astfel, din acest an, suntem legați direct de municipiul Beiuș!”

Ceremonia depunerii de coroane de flori la Monumentul Martirilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș a încheiat festivitățile ocazionate de aniversarea a 104 ani de la eliberarea Beiușului.