Luni, 26 august, la Muzeul Oraşului Oradea, a avut loc lansarea primului anuar al instituţiei, intitulat Acta Musei Varadiensis. Anuarul, aşa cum au remarcat invitaţii, se înscrie din punct de vedere estetic în linia publicaţiilor europene, iar materialele, deosebit de valoroase, sunt axate pe problematici ce țin de istoria politică, bisericească, culturală, urbană, de domeniul arhivisticii și restaurării, ale oraşului Oradea.

Anuarul Acta Musei Varadiensis, aşa cum a explicat directorul adjunct al Muzeului Oraşului Oradea, Ionuţ Ciorba, cuprinde o serie de studii, articole și recenzii ştiinţifice relevante pentru istoria veche, medie, modernă şi contemporană a oraşului Oradea, articole cuprinse în 322 de pagini. Ioan Ciorba este redactorul şef al anuarului, iar din Consiliul Ştiinţific fac parte: prof. univ. dr Aurel Chiriac, prof. univ. dr. Ioan Horga, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, prof. univ. dr Ioan Aurel Pop şi prof univ. dr. Sorin Şipoş.

Din boardul editorial fac parte: Diana Iancu, Fechete-Porsztner Kiti, Gabriela Lobonţ, Mihalka Nandor, Cristina Puşcaş, Marian Trandafir şi Augustin Ţărău.

„Aceste anuar s-a născut la iniţiativa colegilor mei, în special la îndemnul directorului adjunct Ioan Ciorba. Şi vreau pe această cale să le mulţumesc pentru implicare atât lor, cât şi colaboratorilor muzeului nostru”, a spus Angela Lupşea, managerul Muzeului Oraşului Oradea. „Acest anuar vorbeşte despre istoria oraşului nostru, prezentată pe secole, dar şi despre descărcările arheologice care stau mărturie ale acestei istorii, descărcări coordonate, de-a lungul timpului, de Muzeul Ţării Crişurilor”, a spus Angela Lupşea. Lansarea a fost salutată de directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, care a ţinut să felicite iniţiatorii acestui demers şi apariţia unui nou anuar în judeţul nostru, altul decât cele pe care Muzeul Ţării Crişurilor le tipăreşte de peste 40 de ani.

„Avem, prin acest anuar, o cercetare ştiinţifică valoroasă în care, alături de membrii boardului editorial şi al consiliului ştiinţific, au fost implicaţi colegi de la Arhivele Statului, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj sau de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Dacă, în general, anuarele sunt realizate pentru instituţiile la care lucrează cercetătorii, iată că acest anuar are o altă deschidere, faţă de alte instituţii din ţară, facilitând constituirea unui nucleu valoros de cercetători ştiinţifici”, a subliniat Aurel Chiriac.

Acesta a explicat că anuarul cuprinde studii realizate după normele ştiinţifice de actualitate şi a evidenţiat câteva articole care acoperă perioade istorice din trecutul oraşului prea puţin cercetate până acum: Date noi privind istoria cercetătorilor arheologice afectuate în Oradea-Salca (Fechete-Porsztner Kitti); Date noi privind topografia medievală şi renascentistă a Cetăţii orădene. Arheologia cetăţii orădene în timpul restaurărilor 2010-2015 (Doru Marta, Mihalka Nandor); Contribuţii documentare privind politica de asistenţă socială la nivelul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea în timpul lui Samuil Vulcan (Ioan Ciorba).

Prezent la lansare din partea Muzeului Brukenthal Sibiu, Alexandru Chituţă a ţinut să felicite Muzeul Oraşului Oradea pentru lansare, arătând că anuarul „se înscrie în linia publicaţiilor europene din punct de vedere grafic, fiind cu un pas înaintea anului 2019”.

Anuarul va fi distribuit gratuit, în special în cadrul instituţiilor de profil din ţară, care pot trimite la schimb cercetări asemănătoare, însă va putea fi studiat şi de orădenii pasionaţi de istorie şi cercetare.