Pentru prima dată în istoria colaborării româno-ungare, experţii celor două ţări au fost nevoiți să efectueze separat măsurătorile geodezice.

Pentru a limita impactul pandemiei, măsurătorile nu s-au putut efectua în comun, așa cum era firesc, ci fiecare echipă a efectuat măsurători pe teritoiul său urmând ca, zilele acestea, experții celor două părți să concordeze datele și să valideze rezultatele măsurătorilor.

Timp de două zile, experţii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri au străbătut cele mai importante tronsoane aflate în apropierea frontierei şi au aplicat atât metode clasice de măsurători, cât şi metode moderne bazate pe tehnologia din dotare. Conform hotărârilor Comisiei Hidrotehnice Româno–Ungare, pe teritoriul României măsurătorile geodezice s-au efectuat pe râurile: Crişul Repede şi Crişul Alb, iar pe teritoriul Ungariei măsurătorile geodezice s-au efectuat pe râurile: Crişul Repede şi Crişul Negru. „Aceste măsurători se desfăşoară o dată la 5 ani şi au ca scop urmărirea modificărilor sau a colmatărilor albiilor datorate influenţelor generate de lucrările hidrotehnice din zona de frontieră. Rezultatele măsurătorilor ne ajută să stabilim, pe viitor, cele mai eficiente proiecte comune româno-ungare de apărare împotriva inundaţiilor”, a declarat Ionel Avrigeanu, directorul ABA Crișuri.

Practic, prin măsurătorile geodezice efectuate pe cursurile de apă, se stabilește gradul modificărilor produse de acțiunile umane asupra albiilor, fie prin modificarea solului, fie prin depunerea de aluviuni în albie, adică colmatare.

„Primele concluzii arată că, în zona de frontieră a bazinului hidrografic Crișuri, în profilele transversale măsurate nu s-au evidențiat modificări semnificative față de ultimele măsurători efectuate în anul 2015”, menționează Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al ABA Crișuri.