Instituția Prefectului - județul Bihor a organizat, luni, 16 februarie, cea de-a doua întâlnire de lucru dedicată facilitării aplicării măsurilor stabilite prin Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029, cu participarea reprezentanților instituțiilor responsabile și de sprijin.

 

În anul 2025, prin Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029, a fost aprobat „un set de măsuri menite să prevină situațiile care favorizează riscul apariției abaterilor de la norma socială și legală, precum și repetarea acestora”.

„Strategia pornește de la premisa că recidiva, în sensul larg definit, nu este un eveniment punctual și nici o problemă exclusiv asociată sărăciei, ci rezultatul acumulării unor vulnerabilități personale, familiale și comunitare, care pot debuta încă din copilărie, inclusiv în cazul minorilor sub 14 ani. În acest context, Instituția Prefectului Județul Bihor a inițiat extinderea colaborării nu doar cu instituții și organizații din județ, ci și din alte județe, implicate în activități desfășurate în penitenciarele în care se află persoane din Bihor care execută pedepse privative de libertate, în vederea asigurării continuității sprijinului după liberare”, menţionează Cancelaria prefectului.

La întâlnirea de luni au fost reprezentate 15 autorități ale administrațiilor publice locale din județul Bihor, trei penitenciare - Oradea, Satu Mare și Arad, unde se află un număr semnificativ de persoane din Bihor care execută pedepse privative de libertate, Serviciul de Probațiune Bihor, Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, instituții publice deconcentrate, culte religioase, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai mediului academic.

Principalele propuneri au vizat capacitatea administrațiilor publice locale de a implementa Strategia națională, în special în ceea ce privește identificarea timpurie a persoanelor și familiilor vulnerabile, sprijinirea familiilor disfuncționale, prevenirea abandonului școlar în rândul copiilor cu părinți aflați în detenție și furnizarea de servicii sociale integrate, aceste intervenții timpurii fiind esențiale pentru a preveni transformarea dificultăților de viață într-o traiectorie infracțională.

Totodată, expertiza dezvoltată de organizațiile neguvernamentale și de cultele religioase implicate în programe de sprijin - unele dintre acestea fiind acreditate de Administrația Națională a Penitenciarelor sau abilitate de Direcția Națională de Probațiune - constituie nu doar o bază solidă pentru parteneriatul cu instituțiile publice, ci și o recunoaștere a rolului semnificativ pe care aceste organizații îl au în prevenirea recidivei și sprijinirea reintegrării sociale.

De asemenea, a fost subliniată importanța unei colaborări funcționale și a unei comunicări constante între primării, prin serviciile publice de asistență socială, Serviciul de Probațiune Bihor și penitenciare, pentru identificarea persoanelor provenite din unitățile administrativ-teritoriale proprii care se află sub incidența unor sancțiuni penale, precum și necesitatea delimitării clare între măsurile de executare a pedepselor și intervențiile de prevenire a recidivei. Crearea unui sistem de suport care să suplinească absența relațiilor de sprijin pentru persoanele sancționate penal, oferirea de sprijin pentru adoptarea unui stil de viață pro-social, implicarea acestora în activități benefice comunității și coordonarea integrată a accesului la educație, calificare, formare profesională și integrare pe piața muncii, urmăresc reducerea stigmatizării sociale și creșterea siguranței comunitare.

„Faptul că, pentru prima dată, penitenciare din alte județe - Satu Mare și Arad - s-au alăturat acestui demers arată că prevenirea recidivei nu poate fi abordată izolat, ci doar printr-o colaborare reală între instituții și comunități. Serviciile publice de calitate, dezvoltate la nivel local, sunt esențiale pentru a oferi sprijin de specialitate copiilor și familiilor aflate în situații de vulnerabilitate, precum și persoanelor care ies din detenție, iar investiția în aceste servicii înseamnă, pe termen lung, mai multă siguranță pentru comunitățile noastre”, a declarat prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș.