În dreptul românesc, contractul (sau convenţia) este definit ca fiind o înţelegere care ia naştere între două sau mai multe părţi, indiferent de forma sub care se manifestă aceasta. Ca atare, pentru valabilitatea unui contract este necesar acordul de voinţă al părţilor, acord care trebuie să fie neviciat. Acest lucru înseamnă că acordul pe care l-a dat fiecare parte la încheierea actului se bazează pe liberul consimţământ, deci nu este dat sub presiune fizică sau morală, că el se referă la obiectul real al convenţiei - nu există o eroare asupra conţinutului acestuia - şi că el este recunosut de drept. Această ultimă împrejurare necesită o anumită explicaţie, în sensul că un astfel de acord nu poate avea obiect sau rezultat care este prohibit de legea română. În acest sens, el fie că are un caracter imoral, fie are un caracter interzis expres de normele sau principiile dreptului românesc - cum ar fi tranzacţii care consacră inegalitatea între succesorii rezervatari, inegalitatea între soţi etc. Pentru ca un anumit contract să fie valabil încheiat, în principiu nu se cere vreo formă specifică. Legea prevede expres acele cazuri când, pentru ca un act să fie valabil trebuie îndeplinite anumite condiţii de fond sau de formă. Astfel, la contractele care privesc transferuri imobiliare, se impune în mod obligatoriu forma scrisă a unui act autentic - deci întocmit de notarul de stat. În cazul contractelor civile, pentru proba conţinutului se impune forma scrisă, deşi contractul este valabil şi în forma simplului acord de voinţă, conţinutul lui nu va putea fi dovedit în instanţă în lipsa formei scrise. De regulă, se cere pentru valabilitatea unui contract scris întocmirea în atâtea exemplare câte părţi există etc. În cazuri bine determinate, pentru anumite contracte speciale se pot cere şi alte condiţii de valabilitate, fie de fond fie de formă, dar ele sunt mai rar întâlnite în activitatea practică a cetăţenilor. Esenţial este faptul că persoana care s-a obligat la o anumită prestaţie - şi acest lucru este cu atât mai valabil în cazul contractelor - este obligat să-l îndeplinească cu bună credinţă.