Europenii vor fi martorii acestui fenomen astronomic la 27 de ani de la ultima eclipsă totală de soare produsă deasupra bătrânului continent. Fenomenul va fi cel mai bine văzut în partea de vest a țării, unde acoperirea discului Soarelui de către Lună va fi de maxim 33%, mai exact în Oradea.

Prima eclipsă totală de Soare vizibilă de pe Europa continentală are loc la aproape trei decenii de când și cerul deasupra României s-a întunecat în plină zi. Se întâmpla în 11 august 1999, când a fost eclipsă totală de Soare, vizibilă de pe teritoriul României. Următorul eveniment de acest gen, vizibil din țara noastră și din Capitală, se va produce pe 3 septembrie 2081, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Până atunci, pasionații de astronomie și nu numai pot privi cerul pe 12 august 2026, moment în care însă, doar o parte dintre români vor putea să vadă eclipsa de soare, care va fi parțială în țara noastră.

Fenomenul va fi cel mai bine văzut în partea de vest a țării, unde acoperirea discului Soarelui de către Lună va fi de maxim 33%, mai exact în Oradea. Eclipsa se va produce la apusul Soarelui iar corpul ceresc va apune eclipsat pe teritoriul țării noastre. Specialiștii de la Observatorului Astronomic din Capitală avertizează să nu privim Soarele fără un filtru sau ochelari speciali pentru a nu risca să ne pierdem vederea.

Evenimentul este rar deoarece momentul în care Soarele este acoperit complet de Lună poate fi observat doar dintr-o bandă îngustă traversată de umbra satelitului natural al Pământului.

Spectacolul astronomic va începe în apropierea Polului Nord, înainte de a se îndrepta spre sud, faza de totalitate durând până la două minute și 18 secunde. Faza de totalitate maximă va avea loc în largul coastei de vest a Islandei iar fenomenul se va încheia în Marea Mediterană. După acest fenomen astronomic, urmează un nou spectacol, dar în timpul nopții, care se încheie cu ploaia de meteori Perseide, care își atinge apogeul după lăsarea întunericului, sub o lună nouă.

Cele mai vechi eclipse consemnate

Cele mai vechi eclipse de Soare consemnate în istorie îmbină arheologia, textele religioase și calculele astronomice moderne. Cea mai veche dovadă arheologică (încă dezbătută) datează din anul 3340 î.Hr. (Irlanda), în timp ce primul text scris explicit provine din India antică (aprox. 3900 î.Hr.) sau China (2134 î.Hr.).

O descoperire recentă a astronomilor arată că ⁠Rig Veda, un text sacru hindus antic, conține cea mai veche referire literară cunoscută la o eclipsă. Textul descrie cum Soarele a fost „străpuns de întuneric” și cum zeii au reușit să calculeze și să prevadă momentul în care lumina va reveni. Calculele matematice moderne plasează acest eveniment în mileniul al IV-lea î.Hr..

Eclipsa Chineză din „Shu Ching” - 22 octombrie 2134 î.Hr. este cea mai faimoasă consemnare scrisă timpurie dintr-un document istoric oficial. În cartea antică Shu Ching (Cartea Documentelor), textul menționează că „Soarele și Luna nu s-au întâlnit în armonie”. Evenimentul a rămas în istorie din cauza unei legende: astronomii regali ai curții, Hsi și Ho, s-au îmbătat și au uitat să prezică evenimentul. Deoarece împăratul nu a putut organiza ritualul tradițional de „alungare a dragonului” care mânca Soarele, cei doi astronomi au fost executați.

Tăblița de lut din Ugarit (Siria) - 5 martie 1223 î.Hr. O tăbliță de lut descoperită în anul 1948 în ruinele orașului antic Ugarit conține o descriere clară: „În ziua Lunii noi din luna hiyaru, Soarele s-a făcut de rușine și a intrat în timpul zilei. Marte era vizibilă.” Inițial, cercetătorii au datat-o în anul 1375 î.Hr., însă analizele moderne realizate de NASA Science și istorici au recalculat poziția planetei Marte, stabilind data finală la 5 martie 1223 î.Hr.