Calea ferată de la Oradea la Cluj-Napoca a fost pusă în funcțiune la 7 septembrie 1870. Poate mai puţini ştiu că, în memoria celor morți în timpul construirii căii ferate, în curtea bisericii ortodoxe din Topa de Criş s-a ridicat un monument, care este inclus pe Lista Monumentelor Istorice.

 

Odată cu începerea electrificării căii ferate Oradea - Cluj-Napoca, în mass-media se vorbeşte din ce în ce mai mult despre lucrarea la acest tronson feroviar.

După Wikipedia, „Calea ferată Oradea - Cluj-Napoca este o cale ferată principală în România, dată în funcțiune în anul 1870. Ea traversează regiunea Crișana (aflată la vest de Transilvania) prin Munții Apuseni, de-a lungul râurilor Crișul Repede și Nadăș, legând Gara Oradea de Cluj. În prezent, face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Imperiul Austro-Ungar. Această provincie, care se afla în estul țării, a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din imperiu. Acest lucru s-a datorat condițiilor dificile de teren, dar și litigiilor de pe traseul care lega orașele din Transilvania. În cele din urmă, la începutul anilor 1860 a început, aproape simultan, construirea a două linii care să ajungă în Transilvania: de la Arad spre Alba Iulia, concesionată de „Erste Siebenbürgische Eisenbahn” (în română Prima cale ferată din Transilvania), și de la Oradea la Cluj, concesionată de „Ungarische Ostbahn” (în română Calea Ferată Maghiară de Est). A doua companie, condusă de antreprenorul englez Charles Waring, a început să lucreze destul de repede. Calea Ferată Maghiară de Est a construit simultan mai multe linii de cale ferată în Transilvania și a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar. Prima linie proiectată a fost calea ferată de la Oradea la Cluj, care a fost pusă în funcțiune la 7 septembrie 1870”.

În timpul construirii căii ferate au decedat mai mulţi muncitori. În amintirea lor a fost ridicat un monument în curtea bisericii ortodoxe din Topa de Criş, având următorul text în limba latină: „Ad piam memoriam Omnium Defunctorum Qui laborabant In constructione Viaefereae A Nagy Varadino Usque Kolosvar In sectine III annis 1868,1869-1870 RIP”.

Monumentul comemorativ al celor morți cu ocazia construirii căii ferate Oradea-Cluj, sat Topa de Criș, comuna Vadu Crișului, are codul LMI: BH-IV-m-B-01269. Codul LMI cuprinde: Acronimul județului - un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor (I-IV) - o minusculă (m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic) - o majusculă, care descrie monumentul din punct de vedere valoric (A/B) - un număr de ordine unic la nivelul întregii țări.

Deja în decembrie 2008 proiectul de dublare și de electrificare a întregului tronson Cluj-Oradea a fost trecut în programul de guvernare al noului guvernului Boc, însă nu a fost pus în practică. În anul 2021 proiectul de electrificare a acestei căi ferate a fost inclus în PNRR. După toate probabilităţile, lucrările vor începe în acest an.

I.H.