Comisia româno-ungară a finalizat, zilele acestea, verificările la lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în zona comună de interes, de pe teritoriul României și Ungariei.

 

Verificările au avut drept scop urmărirea exploatării şi întreţinerii lucrărilor aflate în zona comună de interes şi au vizat cursurile de apă: Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Canal Colector și Barcău.

Pe râul Crişul Repede, cele mai importante lucrări examinate au fost digurile de apărare dintre frontiera de stat şi localitatea Cheresig şi în zona localităţii Tărian, priza de apă Oradea şi magazia de apărare a acesteia, precum și cantoanele Cheresig şi Tărian şi magaziile de materiale.

Comisia a verificat acumularea permanentă Suplacu de Barcău și digurile de apărare mal drept şi stâng de pe râul Barcău, între podul Tămăşeu şi frontiera de stat româno-ungară. De asemenea, s-a vizitat și priza de apă de la Tăut, cea mai nouă lucrare finalizată în bazinul hidrografic Crișuri.

„În total s-au efectuat patru vizite pe teren, două pe teritoriul Ungariei, şi două pe teritoriul României. Fiecare vizită în teritoriu a urmărit acelaşi scop comun, şi anume: siguranţa lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. Lucrările de apărare nu doar că sunt însemnate din punct de vedere cantitativ, dar sunt exploatate și întreținute în mod corespunzător”, a declarat Dorel Dume, director ABA Crişuri.

Delegaţia română a întrunit experţi din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor şi din cadrul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Bihor. În baza „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor”, intrat în vigoare în 2004, în bazinul hidrografic Crişuri-Körös, anual, se fac verificări comune la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.

 

Măsurători comune de debite

În paralel cu verificările la lucrările de apărare, experţii celor două părţi au măsurat debitele pe Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb atât pe teritoriul român, cât și pe cel maghiar. Măsurătorile au fost efectuate din barcă pe Crișul Repede și Crișul Negru, iar pe Crișul Alb au fost efectuate de pe un pod rutier.

„Atât noi, cât şi partenerii de peste graniţă considerăm că aceste măsurători sunt foarte importante, întrucât stau la baza schimbului de informaţii hidrologice şi contribuie la buna gestionare în comun a resurselor de apă”, a menţionat directorul ABA Crișuri.

Anual, în secţiuni prestabilite, se fac măsurători comune româno-ungare pentru determinarea debitului apei. Acest lucru se obţine prin măsurarea adâncimi, lăţimii şi vitezei cursului de apă. Fiecare echipă foloseşte propria aparatură şi utilizează programe şi metodologii diferite de calcul. La final, se confruntă datele obţinute, atât de către hidrologii români, cât şi de cei maghiari. Abaterile faţă de media celor două metode de măsurare nu trebuie să fie mai mare de 5%.