De Sfinții 40 de Mucenici, românii îi comemorează pe deținuții politici care au pierit în închisorile comuniste, probând, până la sacrificiul suprem, curajul și demnitatea poporului român.

După Revoluția din Decembrie ’89, odată cu revenirea la democrație, a fost adoptată Legea nr. 247 din 5 decembrie 2011 „pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989”.

La Beiuș, ceremonia comemorativă dedicată martirilor totalitarismului roșu s-a desfășurat, ca de obicei, la Monumentul foștilor deținuți politici, care este amplasat vizavi de Colegiul Național „Samuil Vulcan”, unitate de învățământ de unde peste șaptezeci de elevi și profesori au luat drumul închisorilor comuniste, etichetați fiind ca „dușmani ai noii orânduiri”.

Festivitatea omagială a început cu intonarea Imnului național, după care părintele Zorel Zima, protopopul greco-catolic al Beiușului, a oficiat parastasul în memoria foștilor deținuți politici. La evenimentul comemorativ, alături de Alexandru-Octavian „Ducu” Luscan, președintele filialei locale a Asociației foștilor deținuți politici din România, la rându-i, fiul unei victime a regimului totalitar comunist, regretatul Traian „Țucu” Luscan, au participat consilierul județean Attila Halasz, fostul senator Cornel Popa, Zoltan Kovacs, referent la Cabinetul Informatică și Media din cadrul Primăriei municipiului Beiuș, Tăsică Bursașiu, președintele subfilialei beiușene a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, muzeograful Cristian-Remus Țoța, numeroși localnici și câțiva elevi de la colegiul vulcanian.

După ceremonia religioasă, pr. dr. Zorel Zima a evidențiat rolul memoriei colective vizavi de sacrificiul martirilor anticomuniști:

„Este foarte important să ne amintim de cei care au avut curajul să glăsuiască împotriva unei ideologii care, într-un mod perfid, venind în întâmpinarea nemulțumirii poporului, o nemulțumire oarecum îndreptățită pe moment, au reușit să manipuleze și să acapareze. Și așa, din pretinși eliberatori, sprijiniți de către aceeași Rusie, cu aceeași mentalitate, au înrobit poporul. Au trecut mulți prin persecuții groaznice, prin chinuri, chiar foști elevi de la „Samuil Vulcan”, printre care – Dumnezeu să-l odihnească! – domnul Ulpiu-Traian Bodea, care a fost luat chiar din băncile școlii pentru că a avut curajul să se manifeste împotriva acestui regim. Și a fost crunt bătut, dar a rezistat prin credință și prin prezența unui preot alături de el. Este foarte important să ne amintim acest lucru! Să fim mereu cu ochii deschiși. Și cu o credință puternică!

Bunul Dumnezeu să ne dăruiască nouă tuturor o memorie vie, o credință puternică, o iubire adevărată între frați! Să ne ajute să distingem mereu între bine și rău, și mereu să fim alături acel bine învățat de noi de la Dumnezeu!”

Prima parte a manifestării comemorative s-a terminat cu un scurt moment de muzică sacră oferit de corurile reunite „Ioan Bușiția” (greco-catolic) și cel al Asociației Avram Iancu, sub bagheta lt. col. (r.) Zoltan Boldiș.

Participanții s-au retras apoi la Palatul episcopal greco-catolic din apropiere, unde dr. Cristina Liana Pușcaș, reprezentanta asociației orădene „Cei 40 de Mucenici”, un nume cunoscut în studierea totalitarismului românesc postbelic, a conferențiat despre amploarea rezistenței anticomuniste în zona Beiușului. Argumentele distinsei vorbitoare au fost variate și elocvente, de la existența unor grupuri de elevi și tineri care au avut de suferit pentru convingerile lor democratice, tineri precum Ulpiu-Traian Bodea (mai târziu, profesor și prozator), arestat, la numai 15 ani, chiar din băncile colegiului vulcanian, sau poetul Traian Dorz, din Mizieș, care a făcut aproape 16 de ani de pușcărie pentru versurile sale de inspirație religioasă, până la numeroșii localnici care s-au numărat printre susținătorii luptătorilor din grupul Șușman-Jurj, care acționa în Munții Apuseni.

Desigur că, dat fiind locul în care s-a desfășurat cea de-a doua parte a comemorării foștilor deținuți politici, istoricul Cristina Liana Pușcaș nu putea omite prigoana dezlănțuită de regimul ateu impus de la Moscova împotriva principalelor culte creștine românești, vorbitoarea menționând sacrificiul celor șapte Fericiți Episcopi Martiri greco-catolici, printre care și cel din scaunul orădean, Valeriu Traian Frențiu.