Şantierele oraşului continuă să producă noi surprize arheologice. Una dintre ele este de-a dreptul rarisimă şi de o mare importanţă - o urnă funerară veche de trei milenii ce conţine încă cenuşă umană. Au fost identificate locuinţe din epoca bronzului şi o mulţime de resturi ceramice.

Descoperire remarcabilă pe şantierul de lângă Piaţa 100, unde se construieşte o bretea rutieră de legătură. În timpul lucrărilor de săptămâna trecută, cupa unui excavator a scos la lumină obiecte ceramice din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului, vechi de peste trei milenii. Operatorul excavatorului lucra la adâncirea fundaţiei pentru viitoarea şosea când cupa utilajului a atins un obiect de mari dimensiuni. Muncitorul a coborât din cabină și observat fragmentele ceramice împrăștiate pe jos, s-a gândit că ar putea fi vorba de vestigii istorice și a anunțat autoritățile. În apropiere lucra o echipă condusă de profesorul Florin Sfrengeu, universitarul a analizat situl, dându-şi seama că cioburile provin de la o urnă funerară veche de aproximativ 3000 de ani şi în care încă se mai găsea cenuşă umană. După multe ore de muncă restul urnei a fost extrasă din sol, urmând a fi analizată cu atenţie în laborator. Astfel de urne funerare care să conţină cenuşă umană sunt apariţii rare şi cu atât mai valoroase.

În imediata apropiere, arheologii au descoperit o vatră de locuire din epoca bronzului, dar şi o posibilă groapă funerară de incineraţie, cu un strat gros de cenuşă vizibil în secţiunea solului. În imediata apropiere a gropii funerare, la o primă cupă excavată au „sărit” din sol alte zeci de fragmente ceramice din epoca bronzului şi prima vârstă a fierului (perioada dacică). Lucările de şantier au fost imediat oprite. 

„Descoperirea este importantă deoarece arată locuirea permanentă a oraşului Oradea din cele mai vechi timpuri şi până în epoca medievală”, ne-a declarat arheologul Florin Sfrengeu, cel care coordonează săpăturile arheologice în acel perimetru.

De altfel, întregul perimetru vestic al Oradiei, din Sântandrei şi până în cartierul Nufărul, este plin de vestigii arheologice antice care ies la iveală cu prilejul deschiderii unor şantiere, şi în aceste cazuri lucrând la descărcarea arheologică echipa condusă de profesorul Florin Sfrengeu. Anul trecut, lucrările de extindere şi modernizare a străzii Balogh Istvan din cartierul Ioşia au scos la iveală urmele unei aşezări, precum şi numeroase piese ceramice şi obiecte casnice specifice epocii timpurii a fierului, unele aparţinând în mod cert civilizaţiei geto-dace. Echipa de arheologi a descoperit, de asemenea numeroase obiecte ceramice din epoca bronzului, dar şi mai vechi, din neolitic. În perimetrului blocurilor ANL de pe lângă şoseaua de centură au fost descoperite 40 de vetre de locuire din epoca medievală timpurie, iar în Cimitirul Municipal au fost descoperite unelte şi amulete din neolitic. Deşi zona s-a dovedit abundentă din punct de vedere arheologic, încă nu s-au realizat cercetări sistematice, doar descărcări arheologice cu prilejul realizării unor lucrări de infrastructură. Şi acestea făcute contra timp, deoarece oprirea lucrărilor îi nemulţumeşte pe constructori care se tem că nu vor mai putea respecta termenele de predare a lucrărilor.