Muzeul Țării Crișurilor se numără printre partenerii Muzeului Național de Istorie la cea mai amplă și importantă expoziție arheologică care a fost organizată vreodată peste hotare: „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, deschisă în 30 septembrie a.c., la Madrid, la Muzeul Național de Arheologie.

 

Această expoziție, aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Felipe al VI-lea al Spaniei și al Președintelui României, Klaus Iohannis, și care marchează 140 de ani de relații diplomatice între țara noastră și Regatul Spaniei, reunește 835 de artefacte excepționale care provin atât din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, cât și de la alte 39 de muzee din țară, între care și Muzeul Țării Crișurilor. Este „o expoziţie despre zorii culturii şi civilizaţiei europene, despre unicitate, dar şi despre contopirea civilizaţiilor, despre aspectul local, dar şi despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi, prin care ne dorim să contribuim nu numai la mai bună cunoaştere a originilor şi moştenirii culturale comune ale popoarelor neo-latine, a trăsăturilor specifice ale formării poporului român şi a civilizaţiei sale, dar şi să facem cunoscute publicului spaniol uriaşa şi diversa bogăţie culturală a României, ca parte a patrimoniului european şi universal”, se arată în comunicatul MNIR. Două dintre piesele prezentate în această expoziție provin din colecțiile de arheologie ale Muzeului Țării Crișurilor. În primăvara/vara anului 1970, Ioan Băliban și Mihai Cosma au descoperit întâmplător, în apropierea pădurii Archis, în hotarul localității Tăuteni, două vase de argint de tip oenochoe, dintre care cel având o înălțime de 64,5 cm este expus la Madrid. Cele două vase de o execuție remarcabilă sunt confecționate din argint și decorate în tehnica „au repoussé”. Ele sunt datate în intervalul cuprins între secolele IV și V d.Hr. și reprezintă, până în prezent, descoperiri unice în Țara Crișurilor. Piesele au fost produse într-un atelier, probabil, din Asia Mică, și au ajuns în acest areal ca pradă de război. Alături de o cană provenind dintr-un mormânt princiar descoperit în sec. al XIX-lea la Apahida, piesele de la Tăuteu sunt singurele de acest fel descoperite în Transilvania epocii migrațiilor. Vasul compozit de la Curtuișeni a fost descoperit în cuprinsul necropolei de la Curtuișeni „Égető hegy /Dealul Cărămidăriei”, în toamna anului 1968. Conform informațiilor furnizate de Alexandru Bodogai, descoperitorul vasului, acesta era asociat cu alte două recipiente. Piesa este compusă din modelajul unui picior uman, căruia în partea superioară i-a fost adăugat un vas miniatural de tip terină. Piesa este datată în a doua jumătate a sec. al III-lea î.Hr. și prima jumătate a sec. al II-lea î.Hr. Din punct de vedere al utilității, forma, precum și contextul descoperirii, plasează acest tip de vas în categoria mai restrânsă a vaselor cu caracter special destinate și folosite în timpul unor ritualuri. Cele două piese de tezaur vor rămâne în cadrul expoziției de la Madrid până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, după care vor reveni la Muzeul Țării Crișurilor, unde vor putea fi admirate din nou în expoziția permanentă a Secției de Arheologie.