Președinții de la Curțile de Apel din România au transmis un mesaj privind declarațiile din spațiul public privind statutul judecătorilor subliniind că acesta poate avea consecințe „nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetăţenilor la un proces echitabil”. Pe de altă parte, reforma vârstei de pensionare a magistraților și a sistemului de pensii speciale este obligatorie.

 

Printr-un comunicat de presă remis luni, președinții Curților de Apel au condamnat discursul public „bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor”, subliniind că aceste atacuri pot pot slăbi puterea justiției.

În comunicat se arată „Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: «Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani». Aceștia susțin că vârsta medie de pensionare a judecătorilor nu este de 48 de ani, ci se situează în jurul valorii de 54 de ani, iar legea actuală prevede creșterea progresivă a acestei vârste la 60 de ani.

În legătură cu salarizarea judecătorilor, în comunicat se arată „Salarizarea magistraţilor este similară altor categorii bugetare”, declarându-se că volumul de muncă și condițiile din instanțe sunt extrem de solicitante și că „volumul de muncă al unui judecător român depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene”.

În ceea ce privește încrederea în justiție, datele Eurobarometrului arată că aceasta se menține la niveluri similare cu alte state europene, precum Italia și Spania, iar factorul principal de neîncredere este interferența politicului.

„În anul 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era bună şi foarte bună pentru 52% din populaţia generală şi pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistraţilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiţii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenţa politicului şi a guvernului în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru”.

 

Datele transmise de CSM sunt diferite        

 

Consiliul Superior al Magistraturii a informat, tot luni, că vârsta medie de pensionare, în perioada 12 februarie - 26 mai 2025, a fost de aproximativ 52 de ani și trei luni.

„Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare, în perioada indicată, a fost de aproximativ 52 de ani și trei luni, contrar informațiilor eronate transmise în spațiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai cinci judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informației potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deși Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societății și antagonizarea acesteia în continuare față de corpul judecătorilor', spune CSM.

CSM reamintește că s-a transmis public de mai multe ori faptul că instabilitatea statutului magistratului, din perspectiva modificărilor legislative potrivit planului de guvernare, a determinat din ce în ce mai mulți judecători să ia decizia de a se pensiona, fiind în continuare formulate cereri de pensionare.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că pensionarea magistraților este „prea rapidă'' și este nevoie de o nouă lege a salarizării, existând pericolul ca, în câțiva ani, pensiile să nu mai aibă de cine să fie plătite.

„Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este pensionarea magistraților. (...) Componenta de pensii speciale trebuie abordată pentru toate instituțiile în pasul doi. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează, în general, la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa. Este un lucru de care ne dăm seama că nu mai poate continua. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci, dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta, după care te poți pensiona - nu știu, 30, 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poată face, nu foarte departe de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani, și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România'', a explicat Bolojan, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.