Este exerciţiul de imaginaţie, în arta naivă, o joacă sau un joc? Câte milioane de culori există între mov şi verde? Urban sau rural? Masculin sau feminin? Anima sau Animus? Arta naivă este sora mai mică a artei academice”, egala ei sau doar o rudă vitregă? Ar fi putut fi altfel? Mai valorează o imagine cât o mie de cuvinte?

 

Se mai poate sta, preţ de câteva clipe, în faţa unui tablou care ne face să zâmbim sau chiar să râdem? Aţi fi crezut vreodată că la muzeu se poate râde cu poftă, că albastrul cerului poate fi galben sau caii pot fi roşii? După trei ediţii de mare succes la public, Festivalul Naţional de Artă Naivă a ajuns anul acesta la cea de-a IV-a manifestare. În fiecare an, în octombrie, timp de trei săptămîni, Oradea este capitala artei naive contemporane româneşti. De ce Festivalul Naţional de Artă Naivă? Pentru că sună bine, are o anumită rezonanţă care e uşor de perceput. Evenimentul a ajuns anul acesta la cea de-a patra ediţie, timp de o lună de zile pictura, sculptura, tapiseria sau gravura punând stăpânire pe o parte din Muzeul Ţării Crişurilor. Spre deosebire de sobrietatea expoziţiilor de artă „clasică”, Festivalul este un proiect care aduce arta pe un teritoriu mai... tangibil. Nu ştirbeşte cu nimic superioritatea artei „academice” ca formă de artă, dar îi îndulceşte puţin prezenţa, pentru a aduce în sălile de expoziţie şi vizitatori mai tineri sau cărora le place acest gen de artă. Am făcut de la bun început un experiment care avea să atragă un public special, ale cărui aşteptări latente s-au regăsit în arta naivă contemporană. Pariul a funcţionat, deoarece oamenii deja vin în sălile de expoziţie special pentru manifestările Festivalului. Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri 13 octombrie, ora 17.00, la sediul nou al Muzeului Ţării Crişurilor din strada Armatei Române nr. 1/A.

Alături de Asociaţia Artiştilor Naivi din România, organizator este, şi anul acesta, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, iar partenerul principal al festivalului este Muzeul Ţării Crişurilor. De asemenea, parteneri în acest ambiţios proiect cultural sunt Consiliul Judeţean Bihor, Fundaţia Comunitară Oradea, Pusha Fashion, Primăria Oradea, Tehnoprint, Lucas Impex, Octaser, Asociaţia Cultura în Mişcare, Liceul de Arte Oradea şi Ioan Degău, cunoscut mecena al culturii tradiţionale. Contribuţia fiecăruia dintre parteneri este nepreţuită, Festivalul Naţional de Artă Naivă fiind rezultatul implicării acestora.

Acest festival este ceva ce trebuie dus mai departe, crescut mare şi dezvoltat. Festivalul Naţional de Artă Naivă este ca un copil. Probabil nici organizatorii n-ar şti să spună cum se va dezvolta. Creşte şi aceasta este, poate, partea cea mai frumoasă.