Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, arată datele ONU făcute publice în vara anului trecut. Singura ţară care a avut o creştere mai mare a migraţiei a fost Siria, dintr-un motiv evident, războiul civil care macină acea ţară. În ritmul actual al pierderilor de cetăţeni, România riscă să rămână fără forţă de muncă. La acest tablou sumbru se adaugă o altă dramă socială cu consecinţe devastatoare: copiii lăsaţi singuri acasă de către părinţii plecaţi să muncească peste hotare.

 

Românii au devenit, în câţiva ani, migranţi economici şi au ajuns să aibă cea mai mare diaspora din Uniunea Europeană, înaintea unor ţări cu o populaţie mai mare. Datele ONU arată că anul trecut locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni români. Este un număr mult peste estimările oficiale făcute de autorităţi.  

Fenomenul migraţiei s-a declanşat în România imediat după Revoluţie, motivele fiind cunoscute: „nu ne vindem ţara”, industria ca „un morman de fiare vechi”, mineriadele, privatizările dubioase, menţinerea în fruntea conducerii politico-administrative a eşalonului doi comunisto-securist etc. Migraţia a crescut în amploare de la un an la altul şi, deşi acum nu o mai recunosc, fenomenul a fost încurajat de autorităţi pentru afluxul de bani trimis în ţară.

Între 2000 şi 2015, numărul românilor de peste hotare a crescut în medie cu 7,3% pe an. Este o estimare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pune o singură ţară deasupra României la ritmul migraţiei, Siria, a cărei diasporă a crescut cu 13% pe an. Însă procentul Siriei este mai mare din cauza exodului declanşat de războiul civil. În România însă nu există decât un război al autorităţilor dus împotriva propriilor cetăţeni şi, în mod special, împotriva mediului de afaceri, motorul dezvoltării. România a devenit ţara cu cea mai mare creştere a migraţiei pe considerente economice, o afirmaţie a ONU care ar trebui să zguduie clasa politică românească.

 

Vom dispărea ca naţiune?!

Datele ONU arată că, anul trecut, 3,4 milioane de români locuiau în străinătate, cei mai mulţi în Spania şi Italia. Din punct de vedere numeric, România a ajuns să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Însă toate aceste ţări aflate înaintea României în acest clasament au o populaţie de câteva ori mai mare decât cea a României.

Dacă datele sunt raportate la numărul locuitorilor, diaspora românească reprezintă 17% din totalul populaţiei care a rămas în ţară, iar în Polonia doar 11%. Cum cei care pleacă peste hotare sunt persoane în forţă, se poate spune că România a pierdut 3,4 milioane de potenţiali angajaţi din cauza migraţiei.

Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul.

În ceea ce priveşte consecinţele pentru România, specialiştii spun că sunt dezastruoase.

„Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă. Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastatoare pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări. Oricine are o minimă cultură politică ştie că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană”, a afirmat analistul politic Adi Zăbavă, pentru ziarul Adevărul, în articolul „Cum au ajuns românii pe locul doi în lume la emigraţie. Motive şi consecinţe.”

În viitor situaţia se va înrăutăţi, pentru că piaţa muncii este una deschisă în UE. În situaţia în care România este pe ultimul loc la dezvoltarea infrastructurii, a numărului de kilometri de autostradă şi până la veniturile salariale, forţa de muncă va continua să se scurgă în afara ţării.

 

Cine poartă responsabilitatea

„Cu siguranţă, politicul a jucat un rol important, în sensul creării unor aşteptări mari. Nu vorbim neapărat de clasa politică în sine, ci de contextul politic. Monopolul aceloraşi politicieni cred că a fost şi este în continuare un factor de contribuţie în decizia de a emigra. Clasa politică a fost monopolizată de anumite partide prezente pe scena politică de la începutul anilor ’90. Au fost doar nişte schimbări de cadre, dar fără noutăţi care să aducă o speranţă la nivel general. Corupţia şi birocraţia au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. Acest fenomen a creat un pod care a dus la această problemă majoră pentru România”, a declarat Adi Zăbavă pentru Adevărul. Afirmaţiile sale sunt întărite de sociologul Mircea Kivu: „Politicul este responsabil de cam tot ce se întâmplă. Vorbim de decizii politice greşite care au dus la o anumită situaţie. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine.”

(Va urma)