Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, s-a întâlnit miercuri, 7 septembrie, la Universitatea din Oradea, cu reprezentanți ai instituției și ai administrației publice locale și județene. În cadrul evenimentului, ministrul a anunțat un proiect de 160 de milioane de euro, menit să aducă acasă cercetătorii români de top din diaspora.

La eveniment au participat: președintele Consiliului Județean Bihor - Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea - Florin Birta, rectorul Universității din Oradea - Constantin Bungău, prorectorii Sanda Filip, Gabriel Bendea, Sorin Borza, directorul CSUD - Radu Țarcă, directorul Școlii Doctorale de Istorie - Sorin Șipoș și decanul Facultății de Științe Economice - Alina Bădulescu.   

Sebastian Burduja i-a îndemnat pe universitarii prezenți la întâlnire să caute cercetători români care lucrează în străinătate și să îi aducă acasă. „În una-două săptămâni, vom lansa cel mai important proiect care îi vizează pe cercetătorii români, de top, din diaspora. Vrem să-i readucem acasă. Vor fi alocate 160 de milioane de euro, în granturi de câte 1,4 milioane, pe trei ani, pentru finanțarea unor activități de cercetare la cel mai înalt nivel. Aceasta înseamnă circa 120 de beneficiari ai acestor granturi. Ar fi bine ca Universitatea din Oradea să înceapă deja să caute astfel de parteneri în cercetare”, a spus reprezentantul guvernamental.

Cu prilejul întâlnirii, rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. habil. Constantin Bungău a subliniat faptul că universitatea este interesată, în mod deosebit, de relația dintre cercetare și mediul economic. În acest sens, Parcul Științific și Tehnologic, la care se lucrează deja, în parteneriat cu Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor, și Centrul de Transfer Tehnologic, susținut de administrația locală, sunt - așa cum remarca și primarul Florin Birta - pionii cei mai importanți ai dezvoltării locale. Rectorul i-a spus ministrului că, în contextul reformării a tot ceea ce înseamnă activitate de cercetare, evaluarea calitativă a acestei activități și criteriile după care evaluarea va fi făcută sunt extrem de importante.

„Cercetarea românească este într-un punct de inflexiune”, a afirmat, la rândul său, ministrul care a amintit că, în documentele sale, Comisia Europeană solicită și ea reformarea cercetării românești, avându-se în vedere principiile meritocratice și actuala fragmentare „mult prea mare a spațiului de cercetare românesc”. Sebastian Burduja a mai anunțat că lucrează deja la viitoarea Lege a Cercetării. „Cercetarea românească funcționează și azi conform unei Ordonanțe de Guvern de acum 20 de ani, care nu se mai poate aplica”, a subliniat ministrul.

Constantin Bungău i-a solicitat ministrului să facă mai transparente și mai accesibile proiectele de digitalizare la care se pot conecta instituțiile academice. De asemenea, rectorul a lansat ideea creării unor platforme digitale naționale pentru serviciile asigurate de universități. „Ne-ar ajuta să nu ne suprapunem pe costurile pe care le presupun aceste servicii din sfera digitală. Vor fi bani mulți în procesul de digitalizare, însă cheltuielile de menținere a acestor servicii digitale vor fi și mai mari”, a avertizat rectorul care a avansat ideea realizării unor consorții universitare care să negocieze prețuri mai mici pentru aplicațiile utilizate. În replică, ministrul Sebastian Burduja a reamintit că, până în 2026, cloud-ul guvernamental trebuie să devină funcțional și a invitat universitățile să se folosească și ele de această oportunitate. „Cloud-ul va avea și o zonă de tip magazin de aplicații, pentru care prețurile vor fi negociate la nivel național”, a spus Burduja, care i-a îndemnat pe universitari să se implice, la rândul lor, în realizarea și dezbaterea proiectului viitoarei Legi a Cercetării.