Municipalitatea orădeană a organizat ieri, în sala "Traian Moşoiu" a Primăriei, o aşa-zisă dezbatere publică în cadrul căreia a prezentat proiectul de delimitare a unei staţiuni turistice în zona centrală a oraşului. La invitaţia Primăriei au răspuns doar doi dintre ecologiştii orădeni, părerile lor fiind însă oarecum inutile în condiţiile în care proiectul pentru declararea zonei staţiune de interes local a fost deja depus la Ministerul Turismului spre aprobare. Deşi consideră utilă dezvoltarea unei zone de agrement în Oradea, ecologiştii se tem că noua staţiune va duce la scăderea numărului spaţiilor verzi din zonă prin construirea de hoteluri, precum şi de posibilitatea de distrugere a Silvaşului.

Potrivit proiectului municipalităţii, staţiunea "Crisius" ar urma să aibă o suprafaţă de aproximativ 500 ha, care să cuprindă Parcul I.C. Brătianu, Ştrandul Municipal, Bazinul Olimpic şi Bazinul Acoperit, Centrul Istoric, Dealul Ciuperca şi zona de luncă a Crişului Repede. "Proiectul de hotărâre de guvern privind declararea acestei zone ca staţiune de interes local a fost depus la Ministerul Turismului", a precizat şeful Direcţiei de Dezvoltare şi Finanţări Externe, Marcel Boloş. Acesta susţine că atuurile acestei staţiuni sunt Ştrandul Municipal şi Parcul I.C. Brătianu, unde există două surse de apă geotermală, Centrul Istoric cu Cetatea Oradea, respectiv Dealul Ciuperca, aici urmând să fie amenajat un traseu turistic pentru că oferă o viziune panoramică asupra întregii staţiuni. "Am avut o întâlnire, săptămâna trecută, cu consultantul Ministerului Turismului pe problema strategiei turismului balnear, care s-a arătat dispus să ne cuprindă şi pe noi în această strategie. I-am arătat toată zona şi a fost încântat că avem atâtea resurse turistice", susţine Boloş.
Din partea ecologiştilor, la discuţii au fost prezenţi Anna Marossy, biolog, respectiv Mihai Togor, preşedintele CRSE. "Cât din spaţiul staţiunii este destinat construcţiilor şi cu ce se compensează spaţiul verde care va fi astfel pierdut?", a vrut să ştie Togor. Acesta a precizat că odată declarată staţiune, zona va deveni interesantă pentru piaţa imobiliară, făcându-se presiuni pentru vânzarea parcelelor de teren. Mai mult, Togor a precizat că în acea zonă malurile Crişului Repede nu mai sunt naturale, ele fiind betonate de câţiva ani. "În ce fel este legat acest proiect de Silvaş?", a mai întrebat Mihai Togor.
Potrivit lui Boloş, municipalitatea nu intenţionează să reducă zonele verzi deja existente. Tot acesta a mai menţionat că nu se are în vedere vânzarea porţiunii din Silvaş pe care o deţine, ba chiar a venit cu propunerea ca acolo să se amenajeze un sat de vacanţă, proiect, evident, prea puţin viabil, în condiţiile în care proprietarii celorlalte porţiuni nu sunt de acord. "Am încercat să venim cu o soluţie pentru folosirea zonei ca sat de vacanţă, însă nu am găsit înţelegere din partea proprietarilor", a menţionat Boloş. La rândul său, Anna Marossy a declarat că, din cunoştinţele ei, Silvaşul nu a fost niciodată proprietate particulară, motiv pentru care ar trebui văzut în ce fel au fost cedate cele două porţiuni de teren către persoane fizice. "Sunt foarte curioasă ce s-a făcut în anii '90 cu terenul. Nu înţeleg cum s-a putut da acolo teren, din moment ce Silvaşul nu a fost niciodată proprietate privată. Silvaşul ar trebui să rămână aşa cum este şi să fie doar întreţinut. Primăria nu ar trebui să dea voie să se contruiască acolo, chiar dacă ar aduce beneficii financiare oraşului", a mai adăugat Marossy. Aceasta s-a declarat o susţinătoare a proiectului de înfiinţare a staţiunii în condiţiile utilizării apelor geotermale în scopuri curative, însă doar cu păstrarea Silvaşului şi a zonelor verzi deja existente.

Pe de altă parte, preşedintele CRSE a criticat faptul că municipalitatea nu s-a consultat cu ecologiştii înainte de depunerea proiectului şi a atras atenţia că noua staţiune ar trebui să ofere turiştilor mai multe posibilităţi de agrement. În ceea ce priveşte Silvaşul, Mihai Togor a precizat că ecologiştii vor lua atitudine, dacă vor fi tăiaţi arborii seculari de acolo.