Stația de tratare mecano-biologică (TMB) a deşeurilor, inaugurată în urmă cu şapte ani, a început să funcţioneze abia în acest an, în luna mai. Joi, 24 august, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Mircea Mălan, a prezentat jurnaliştilor modul în care funcţionează staţia, precum şi avantajele acesteia.

Stația TMB a fost finalizată în 2017, dar nu a putut fi pusă în funcțiune deoarece primele două licitaţii organizate au fost anulate, iar cea în care a fost desemnată câştigătoare firma Girexim Universal a fost contestată în instanţă de EcoBihor, firma care administrează halda de gunoi şi care a participat la licitație. Contestaţia a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Oradea în urmă cu un an, astfel că Girexim Universal a putut să se apuce de treabă. Cantitatea estimată de deşeuri care urmează a fi prelucrată în staţia de tratare mecano-biologică este de 60.000 t/an (estimat - 60% deșeuri biodegradabile, 7% hârtie și carton, 30% alte deșeuri). Cantitatea de compost (CLO) generată va fi de 22.200 t/an, iar cantitatea de reziduuri de 25.600 t/an. Aici vor fi tratate deșeurile reziduale din patru zone ale județului: zona 1A - Municipiul Oradea, zona 1B - zona metropolitană Oradea, zona 5 - Marghita și zona 6 - Valea lui Mihai.

Stația TMB constă din următoarele: zona de recepţie deşeuri (într-o clădire metalică închisă, pentru a evita dispersia de mirosuri neplăcute); clădirea de pre-tratare; biofiltru pentru tratarea aerului evacuat din zona de recepție deșeuri și zona de pre-tratare; zona de biostabilizare; zona de maturare/rafinare (sub un acoperiş metalic).

Odată ajunse în bază, deșeurile sunt cântărite și se face o primă sortare manuală a deșeurilor mari care nu sunt reziduale. Cele conforme sunt tratate mecanic cu ajutorul unei instalații prevăzute cu tocător, bandă transportoare, magnet, ciur rotativ și containere pentru trei categorii de deșeuri care rezultă în urma acestei tratări mecanice: deșeuri care ajung la depozitare, deșeuri care vor fi valorificate energetic prin incinerare și metale.

„Deșeurile din metal ajung într-un container, deșeurile care au dimensiuni mai mari de 80 de milimetri în altul, de unde merg apoi la depozitul de deșeuri, iar deșeurile sub 80 mm continuă procesul de tratare biologică”, a menţionat vicepreşedintele CJ Bihor.

Deșeurile sunt tratate biologic printr-un proces de descompunere intensivă în incinte închise, acoperite cu membrane respirante, și, prin maturare, în grămezi ținute în aer liber, sub un șopron metalic, timp de două săptămâni. 

Tehnologia de tratare biologică prevede realizarea fazei de bio-oxidare prin insuflare de aer în materialul amplasat în grămezi, în boxă cu folie respirantă, pentru a se evita eliberarea de mirosuri. După tratarea biologică, cea mai mare parte din deșeuri este valorificată energetic prin incinerare la Holcim, restul fiind depozitată timp de două săptămâni în aer liber și transportată ulterior la depozitul de deșeuri.

„Scopul staţiei TMB este acela de a devia de la depozitare o cantitate cât mai mare de deșeuri. Rezultatele tratării deșeurilor depind de gradul de colectare separată realizat de cetățeni. Cu cât acest grad este mai mare, cu atât cantitatea de deșeuri care ajunge la depozitare este mai redusă. Avantajele funcționării staţiei TMB sunt atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. Economic, pentru că o tonă de deșeuri depozitată la depozit costă 208 lei, plus TVA, în timp ce o tonă de deșeuri tratată aici costă 107,59 lei. Totodată, depozitul de deșeuri nu se va umple așa repede și nu va fi nevoie de investiții pentru noi celule. Câștigul din punct de vedere ecologic este că se depozitează o cantitate mult mai mică și restul se valorifică sau se neutralizează”, a declarat vicepreședintele Mircea Mălan.

În stația TMB ajung deșeurile municipale, deșeuri verzi provenite din colectarea separată, deșeuri din lemn provenite de la prelucrarea lemnului, deșeuri de hârtie contaminată, care nu poate fi reciclată, și alte deșeuri compostabile (ex. resturi de mâncare, resturi vegetale).

Mircea Mălan a declarat că administraţia judeţeană încearcă să atragă fonduri europene pentru noi investiții în salubritate, inclusiv pentru achiziția unui bio-digestor, utilaj care ar putea reduce procentul de deșeuri reziduale la peste 75%.