Ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, a anunțat, vineri, la Oradea, că proiectul de reabilitare a Barajului Leșu este eligibil spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare, urmând ca lucrările să fie finalizate în doi ani.

Reabilitarea celei mai mari acumulări de apă din județul Bihor, Barajul Leșu, ar putea fi realizată până la sfârșitul anului 2019. Administrația Bazinală Ape (ABA) Crișuri a pregătit documentația tehnică și a depus proiectul în valoare de 32,9 milioane lei la Ministerul Apelor și Pădurilor pentru finanțare din fonduri europene. Directorul ABA Crișuri, Dorel Dume, a menționat că, în acest an, au fost făcuți pași importanți pentru obținerea finanțării pentru realizarea acestei investiții. Potrivit directorului ABA Crișuri, Acumularea Leșu, cu o suprafață de 28 hectare luciu de apă și 25 de milioane de metri cubi de apă, a fost golită în anul 2015 întrucât erau infiltrații în corpului barajului, nu mai prezenta siguranță și necesita reparații capitale.

„Cunosc povestea Barajului Leșu, că a fost golit de ani de zile, e o zonă cu un potențial turistic uriaș. Mai mult, apa din acumulare poate deservi și orașul Oradea, deci era ceva absolut necesar. Probabil că e în premieră astăzi (n.r. – vineri) când aflați aceste date: da, va fi eligibil prin POIM și în decurs de doi ani se va termina”, a declarat ministrul Doina Pană.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Bihor, Pasztor Sandor, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a precizat că din 2015 se dorește reabilitarea Barajului Leșu. El a adăugat că reabilitarea barajului și realizarea Drumului Apusenilor (proiect al CJ Bihor în valoare de 29 milioane euro, care trece prin Beiuș, Stâna de Vale, Valea Drăganului spre Cluj) sunt concepute împreună pentru punerea în valoare a acestei regiuni de tradiție în turism. „Acum vom avea toate șansele să promovăm împreună toată zona”, a afirmat Pasztor. În prezent, Acumularea Leșu nu are retenție de apă, lacul a fost golit, din cauza exfiltrațiilor foarte mari. „Continuarea exploatării chiar cu nivel de restricție, așa cum a funcționat încă din anul 1999, ducea în mod sigur la avansarea zonelor de circulație a apei prin corpul barajului și prin fundație, fenomene care puteau conduce la avarii importante, inclusiv ruperea barajului”, se menționează într-un document al ABA Crișuri.

În raportul de expertiză tehnică se recomandă: realizarea etanșării paramentului amonte al barajului, golirea vetrei și repunerea în funcțiune a forajelor de drenaj, îndesirea forajelor de drenaj, completarea voalului de etanșare din versantul drept, reabilitarea/modernizarea echipamentului hidromecanic și completarea sistemului SMC.