România a cheltuit 132 de lei din 100 încasați din taxe și impozite, a declarat premierul Ilie Bolojan, el avertizând că România se află într-o situație financiară critică, cu un deficit bugetar de 9,4% din PIB în 2024, cel mai mare din ultimii 30 de ani. Printre măsuri: majorarea TVA și creșterea accizelor.

 

„Vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea, și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid. Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă, cât ar putea rezista. Și extrapolați această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România. Nu mai putem continua în felul acesta”, a spus, miercuri, premierul, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Dacă autoritățile nu ar face nimic, ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român.

„Ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiționate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs. La marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că practi am intrat într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară”, a adăugat Bolojan.

 

Creșterea TVA

Printre măsurile pentru scăderea deficitului se află reașezarea TVA la două cote, de 11% și de 21%, și creșterea accizelor pentru băuturi alcoolice și combustibili.

„Vom reașeza TVA la doua cote, azi avem trei cote de TVA. Vor rămâne cota de 11% și cota de 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice, apa și canalizarea, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc, energia termică. Propunem ca industria HORECA să rămână la acest nivel. (...) O altă măsură este creșterea accizelor cu 10% pentru băuturi alcoolice, pentru combustibili. Va crește și acciza pentru țigări”, a declarat premierul într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

 

Taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc

Băncile din România vor fi taxate suplimentar pe profit, motivând că acestea au „unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europa".

„De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat”, a spus Bolojan.

De asemenea, premierul anunță și o taxare majorată pentru jocurile de noroc: „De asemenea, vom supra-taxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri”.

Toate celelalte măsuri anunțate anterior de premier ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.

 

Pensiile și salariile rămân plafonate

Pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate anul viitor. Măsura este temporară și vine după creșterile mari din 2024, pe care, spune premierul, bugetul statului nu le mai poate susține. Măsura este una temporară și face parte dintr-un pachet de control al cheltuielilor bugetare.

„A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan. El a precizat că plafonarea se va aplica doar anul viitor și este necesară pentru a stabiliza finanțele publice.

 

Accizele cresc cu 10%

 „O măsură de creștere a veniturilor este cea de creștere a accizelor. E o creștere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil și țigări”.

Despre accizele la combustibil, Bolojan a adăugat „La combustibil, la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România, în așa fel încât acest șoc să fie parțial atenuat”.

 

Norma didactică crește cu 2 ore

În prezent, profesorii predau 16-18 ore pe săptămână, iar după această măsură vor preda 18-20 de ore.

„Vom propune creșterea normei didactice cu două ore față de ceea ce avem astăzi în învățământul preuniversitar și în învățământul universitar. Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la școală sau pentru școală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore”, declară premierul.

Măsura nu afectează drepturi salariale din educație, adaugă premierul, dar se vor reașeza numărul de ore predate și va fi un efect financiar. „Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora, care calculate ca norme înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus, foarte probabil se va reduce la jumătate și per ansamblu statul într-adevăr va face niște economii care vor fi direcționate tot către zona de educație în anii următori”.

 

Bursele pentru elevi

„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi.

Gândiți-vă că acum 3 ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 de ori și în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Baca laureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul”, afirmă premierul.

„Nu mai știm ce înseamnă meritul”, adaugă acesta.

Potrivit premierului, la fel stau lucrurile și la celelalte burse, burse de reziliență. „Vom rămâne cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit, într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate”.

 

Subvenția partidelor și bonusul CCR

Premierul a anunțat ce se va întâmpla cu subvenția partidelor politice și bonusul judecătorilor CCR.

„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (...) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (...) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a mai anunțat că rectificarea bugetară va fi negativă și nu va putea include bonusurile solicitate de judecătorii CCR.

„Din câte știu este o prevedere trecută în legislația care ține de curte. (...) Ele sunt legale dacă au bani să le dea, dar în contextul actual sunt imorale. (...) Dacă nu au bani cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au. (...) Rectificarea bugetară nu poate să fie decât negativă nu avem bani de dat în plus”, a precizat Iie Bolojan.

Curtea Constituțională ar putea solicita Guvernului să găsească soluții astfel încât judecătorii să primească un bonus de 35.000 de euro la finalul mandatului.

 

Pensionarii vor plăti la Sănătate

Au fost anunțate și măsurile pentru extinderea bazei de contributori la sistemul public de sănătate, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. Creșterea va viza pensiile mai mari de 3000 de lei.

„Un element important este este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și, practic, nu avem cum, cu aceste dezechilibru totale, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante”, a anunțat Ilie Bolojan.

Măsurile anunțate de Bolojan sunt „aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru. Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei”.

 

Urmează a doua etapă de măsuri

Premierul afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie.

În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%", iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor.

„În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan.

Potrivit premierului, există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% - 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”.

„Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan.