Vineri, beiușeni au sărbătorit pentru a 107-a oară eliberarea urbei de pe Crișul Negru. Dacă în alte părți ale ținuturilor intracarpatice actul de la 1 Decembrie 1918 a fost urmat de liniștirea spiritelor și pregătirea pașnică pentru trecerea sub administrația românească, în Bihor situația a fost diametral opusă, începutul lui 1919 aducând o serie de represalii sălbatice din partea celor care înțelegeau că au pierdut pentru totdeauna stăpânirea asupra acestor teritorii românești.

Făuritor al României Mari, ales în Marele Sfat Național, protopopul ortodox al Beiușului din acele vremuri, Petru E. Papp, scria:

„Între Alba Iulia și desăvârșita noastră dezrobire națională s-a sălășluit iadul cu toate focurile lui îngrozitoare. Ne-a rărit rândurile, ne-a stors vlaga sufletului, sleindu-ne puterile și îngropând de vii pe cei mai vrednici dintre noi. Cei care am trecut prin această sabie de foc purtăm cu noi și acum rănile, ce nu vor să se închidă și vindece”.

Resturile bolșevizate ale defunctei armate austro-ungare, în retragerea lor spre pustă, au însângerat Bihorul prin masacrul de la Sighiștel, soldat cu 9 țărani români uciși și alți 7 răniți, precum și prin asasinatele de la Lunca, unde au fost uciși cu bestialitate trei români de pe lista neagră cu patrioți din ținuturile Beiușului, întâi, beiușenii Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș (în noaptea de 3/4 aprilie), iar apoi vășcăuanul Nicolae Bogdan (12/13 aprilie).

Izbăvirea avea să vină de la brava oștire română, regimentele 9 Vânători și „Horea-Beiuș”, conduse de colonelul Gheorghe Rasoviceanu, curățând Depresiunea Beiușului de inamici în perioada 17-19 aprilie 1919.

La Beiuș, populația îi aștepta cu înfrigurare pe eliberatori, armata română intrând în oraș la 19 aprilie. În drumul lor spre Budapesta, cele două regimente au celebrat Sfintele Paști la Beiuș, alături de localnicii entuziaști, care se bucurau că apucaseră să vadă sfârșitul nedreptei stăpâniri străine.

În semn de recunoștință față de jertfa înaintașilor eliberatori, Consiliul Local stabilea, în 1995, ca 19 Aprilie să fie Ziua Municipiului Beiuș, de atunci, tradiția sărbătoririi libertății urbei a luând amploare.

La fel ca anul trecut Ziua Beiușului a fost aniversată în devans, festivitatea dedicată împlinirii a 107 ani de la eliberarea urbei desfășurându-se, după cum spuneam, vineri, pe 17 aprilie. La eveniment au participat, alături de primarul Gabriel Popa și viceprimarul Dragoș Balog, câțiva invitați de onoare, precum Florin-Vasile Ciurdariu, nepotul lui Ioan Ciordaș. senatorul Gheorghe-Ioan Bota sau reprezentanții CJ Bihor: Horea-Florian Abrudan, vicepreședinte, respectiv Attila Halasz, Traian Turle și Dan Bodea, consilieri județeni. Desigur, din numeroasa asistență au făcut parte consilierii locali beiușeni, reprezentanții unităților din cadrul ministerelor Apărării Naționale și Afacerilor Interne, ai instituțiilor locale și ai unităților școlare beiușene, cadre militare în rezervă și retragere, președintele subfilialei beiușene a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Tăsică Bursașiu, precum și membrii asociației locale „Avram Iancu”.

După intonarea Imnului Național și oficierea serviciului religios, profesorul de istorie Dan Ispas a evocat contextul eliberării orașului, subliniind, pe de o parte consecințele nefaste ale pătrunderii ideologiei comuniste în rândurile resturilor trupelor maghiare din această parte de țară, iar pe de alta bravura de care au dat dovadă ostașii români de sub conducerea colonelului Gheorghe Rasoviceanu, eliberatorul Beiușului.

Aducând un omagiu celor care s-au jertfit pentru libertatea comunității beiușene, primarul Gabriel Popa a prezentat principalele direcții ale dezvoltării Beiușului contemporan:

„Trecutul ne-a adus aici, într-adevăr, însă prezentul spune cine suntem de fapt. Ziua de 19 Aprilie are o semnificație importantă, o istorie pe care o cunoaștem, pe care o respectăm, dar este, de asemenea, și un moment în care trebuie să ne oprim și să ne întrebăm cum arată Beiușul și cum arătăm noi, oamenii lui, astăzi.

Pot să spun că Beiușul de azi nu este perfect, dar este viu și progresează. Se văd lucruri care nu se vedeau cu ceva timp în urmă. Se lucrează, se construiește, se schimbă, uneori într-un ritm mai alert, alteori mai domol, dar se schimbă și o face în bine. Și cred că este important să spunem asta pentru că prea des vorbim doar ce nu merge, ce nu se vede sau ce merge prost. Beiușul de astăzi înseamnă muncă, înseamnă proiecte duse până la capăt și altele începute cu responsabilitate, înseamnă investiții în infrastructură, în modernizare, în lucruri concrete care schimbă viața noastră de zi cu zi: străzi, rețele, clădiri simbolice, care prind din  ou viață. Toate acestea se văd și se simt! Dar, să știți că, dincolo de cifre și lucrări, Beiușul înseamnă oameni, înseamnă comunitatea noastră, oameni care aleg să rămână aici, să construiască, să se implice, indiferent de vârstă și avem astfel de beiușeni printre noi, cărora vreau să le mulțumesc și să le transmit aprecierea mea! Beiușul stă în noi, în oamenii care muncim zilnic, care ne creștem copiii aici, care ne legăm viața de locul acesta  și, mai ales, stă în tineri. Avem în Beiuș copii și elevi care ne fac mândri, care urcă pe scenă, performează, câștigă, care ne reprezintă de fapt. Avem în Beiuș tineri și avem datoria să le oferim condiții să rămână sau să se întoarcă acasă. Și, poate, mai important ca oricând, Beiușul înseamnă educație. Nu putem vorbi despre viitor fără educație, fără școli. Viitorul se construiește în școli, prin profesori și elevi care au curajul mai mult decât o facem noi, azi. Beiușul nu are voie să fie un oraș care stă pe loc, trebuie să fie unul care trăiește și asta nu ține doar de administrație. Beiușul nu se schimbă doar din Primărie, se schimbă prin fiecare dintre noi, prin cât de mult ne implicăm și punem umărul pentru lucrurile care trebuie să meargă bine în comunitatea noastră.

Să înțelegem că orașul nostru este al tuturor și că «al tuturor» depinde de fiecare dintre noi! Îmi doresc ca Beiușul să nu rămână doar un oraș OK! Vreau să devină un oraș în care să-ți dorești să trăiești!”

La finalul discursului său, edilul a ținut să mulțumească tuturor celor care susțin proiectele administrației locale, de la senatorul Gheorghe-Ioan Bota și Consiliul Județean Bihor până la membrii Consiliului Local, aparatul propriu din cadrul Primăriei Municipiului Beiuș și personalul instituțiilor locale.

În încheierea festivității aniversare, depunerea de coroane de flori la Monumentul Martirilor Bihorului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș a fost urmată de un scurt moment muzical cu tematică patriotică.