Anul trecut, la 12 octombrie, în incinta Spitalului Municipal „Episcop Nicolae Popovici”, era dezvelită efigia filantropului Dimitrie Negreanu. Operă a sculptorului Cornel Durgheu, aceasta este amplasată pe fațada Ambulatoriului integrat, fostul Internat ortodox de băieți, ctitorie a generosului comerciant Dimitrie Negreanu, unul dintre fruntașii comunității românești beiușene de la finele secolului XIX.

 

Cu acea ocazie, primarul Gabriel Popa anunța că va propune Consiliului Local să-i decerneze lui Dimitrie Negreanu, post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Beiuș.

Edilul și-a ținut promisiunea și, în cadrul ultimei ședințe din 2023, propunerea primarului Gabriel Popa a fost aprobată în unanimitate de consilierii locali beiușeni.

Cât privește motivul pentru care a făcut propunerea, acesta este exprimat în referatul de aprobare întocmit de edil: „Motivul acordării post-mortem a titlului de cetățean de onoare domnului Dimitrie Negreanu este în semn de prețuire și recunoștință pentru întreaga activitate filantropică desfășurată, precum și pentru implicarea în reformele învățământului beiușean. Datorită priceperii manageriale avute și a experienței acumulate, precum și prin implicarea activă în activitățile vremii, este ales de beiușeni în conducerea tuturor organizațiilor religioase și laice, dar și în administrația locală. Înființează internatul de băieți ortodocși români, deschis în septembrie 1899, sediul policlinicii de astăzi.

Pentru calitatea muncii depuse și pentru dăruirea și devotamentul de a transmite experiența acumulată, precum și pentru contribuția la viața culturală a Beiușului, i se cuvine recunoașterea noastră”.

Născut în 15 octombrie 1832, la Tileagd, Dimitrie Negreanu a fost unul dintre cei trei copii ai lui Ioan și Ana Negreanu, familie de morari români, de credință ortodoxă. Rămas orfan de ambii părinți încă de timpuriu, Dimitrie Negreanu se mută la Beiuș, unde urmează cursurile școlii confesionale ortodoxe, în tot acest timp fiind nevoit să se întrețină. După terminarea claselor gimnaziale, la recomandarea comerciantului Nicolae Zsiga, din Oradea Mare, se duce la Karczag (Ungaria), unde, pe lângă negustorul Dimitriu Racz, după trei ani, devine calfă.

Se întoarce la Beiuș, unde își deschide prăvălie chiar în centrul orașului, iar în 1858 se căsătorește cu Augusta, fiica negustorului Dan Moldovan. După numai nouă ani rămâne văduv, iar dintre cei patru copii rezultați din matrimoniul lor, trei – Maria, Sabina și Dimitrie – mor și ei la vârste fragede. Viața îl mai lovește o dată pe Dimitrie Negreanu, care își îngroapă și cel de-al patrulea copil, Ioan-Traian, student medicinist la Viena, trecând la cele veșnice în 1898.

Văduv și fără urmași direcți, Dimitrie Negreanu se dedică actelor filantropice, întreaga sa avere, una considerabilă dacă ținem cont că era cel mai important comerciant român din Beiuș, fiind destinată fundației care îi va purta numele, „fundațiune de stipendii tinerimei ortodoxe române din Beiuș și din împrejurimile acestuia”. Se implică și în alte acțiuni de sprijinire a școlilor beiușene: donează peste o mie de volume bibliotecii Liceului vulcanian și Internatului Diecezan Ortodox de băieți; sprijină financiar Școala Primară confesională ortodoxă de pe strada Română și Școala de ucenici industriali, deschisă în anul 1886, aflându-se în comisia însărcinată cu grăbirea înființării acesteia. Mai mult, înființează internatul de băieți ortodocși români din Beiuș, așezământ deschis la 18 septembrie 1899, an în care, după deschiderea internatului, devine președintele comisiei epitropești.

Moare la data de 29 octombrie 1903, lăsând, prin testament, bisericii ortodoxe 2.400 coroane, din care o mie pentru edificarea de noi biserici, altă mie pentru elevii de la școala ortodoxă și 400 de coroane pentru ajutorarea familiilor sărace.

Patriotismul, devotamentul față de Biserica străbună și iubirea față de semenii aflați în nevoie l-au determinat pe istoricul Teodor Neș să-l denumească, în volumul „Oameni din Bihor 1848-1918”, un „Nicolae Jiga al Beiușului”.