Cea de-a treia întâlnire a aluminiștilor orădeni a avut loc recent, fiind organizată de Aurel Selegean și Carmen Bârsan.

Miracolul preschimbarii pietrei roșii de bauxită de la Dobreşti în pulberea albă de alumină, care era transportată zilnic cu vagoanele spre uzina de aluminiu din Slatina, a fost evocată în diferite feluri de participanţii la această emoţionantă întâlnire. La eveniment au participat: ing. Valer Ungureanu, ec. Mihai Matica, ing. Francisc Erdei, ing. Carmen Ștefănoiu, ing. Gavril Județ, fost consilier juridic Nelu Pașcu Balaci, Mircea Bonta, Mariana Bugariu, Ioan Tău, Nicolae Sărac, Viorel Varga, Vasile Racolța, Mihai Secară, Vasile Onicău, Florin Betea, Doina Purge, Toni Căruntu și Florina, Ioan Sorin Bodea, Augusta Pașca, Attila Miclos, Lazăr Corbu, Ioan Nica, Ioan Turjuc, Petru Lupu, Ioan Băican, Pavel Cosma, Mariana Dălăban, David Vasile și Florica, Angela Codreanu, Maria Buda, Liliana Tamaș, Dorina Gherman, Virgil Blaj, Alexandru Orban, Gabriela Lazăr, Zorica Pargea, Matei și Rodica Bradea, Andrei Firu, Gheorghe și Delia Gireadă, Teofil Mut, Vasile Cosma, Viorel Butcă, Petrică Butcă, Szabo Ludovic, Kovacs Attila, Mircea Pop, Nicolae Linţu şi alţii. Invitat la cuvânt de către organizatori, fostul consilier juridic Pașcu Balaci a evocat cu emoție momentul în care l-a cunoscut pe ing. Constantin Ștefănoiu, fostul director al Uzinei de alumină din Oradea, cel care se îngrijea și de importul necesar de bauxită din fosta provincie Kosovo din Iugoslavia de altădată şi care a fost atât de mult iubit și apreciat de către muncitorii de la Alumină, încât aceștia s-au împotrivit deciziei partidului comunist de a-l schimba din funcție pe directorul Ștefănoiu, un lucru deosebit de curajos şi inedit înainte de 1989. Uzina de alumină din Oradea era singura unitate din România care producea alumină tabulară, care asigura protecția navelor cosmice pentru a nu se aprinde la reintrarea în atmosferă, un material strategic care se producea doar în SUA. Din păcate, după evenimentele din decembrie 1989, nu s-a luat măsura privatizării acestei uzine, în colaborare cu industria de autoturisme din Japonia, ci cu o societate din Rusia, fapt care a determinat, mai târziu, falimentarea acestei unități etalon a României. Cine va mai fi în stare să valorifice zăcămintele de bauxită din arealul Munților Apuseni, pentru a produce alumină și aluminiul din ţara noastră, s-au întrebat cu nostalgie aluminiştii din Oradea?

Viitoarea întâlnire a aluminiștilor va fi anunțată în coloanele ziarului Crișana și pe rețelele de socializare și pe grupul de dialog al aluminiștilor.