Locul de unde izvorăşte emblematicul râu care traversează Oradea şi care împreună cu fraţii săi Crişul Alb şi Crişul Negru, dau numele străvechii provincii Crişana, a ajuns o ruină, la propriu. Izvorul Crişului Repede se află în judeţul Cluj, în apropierea localităţii cu acelaşi nume, iar albia lui este în administrarea ABA Crişuri.

Construcţia din piatră a fost ridicată între anii 1936-1939

Locul de unde izvorăşte Crişul repede arată dezastruos. În apropiere a funcţionat, încă din perioada comunistă, un hotel-restaurant, care se numea, desigur, tot Izvorul Crişului. Acum şi construcţia, la fel ca ansamblul de beton şi piatră care marchează izvorul râului, arată sub orice critică. Nu poate fi asemuit nici măcar cu locurile din care izvorăsc alte râuri emblematice ale României, spre exemplu Mureşul, al cărui izvor este marcat cu o piatră pe care sunt înscrise principalele caracteristici: lungimea râului, suprafaţa bazinului hidrografic, altitudinea de la care izvorăşte, coordonatele geografice ale locului. Un alt exemplu elocvent, de pe alte plaiuri: izvorul fluviului Dunărea care a devenit în timp, prin grija autorităţilor, o importantă atracţie turistică.

Clădirea hotelului-restaurant din apropiere, ca şi terenul pe care se află izvorul Crişului Repede, a revenit în proprietate privată în anii `90. Investiţia a eşuat cu succes, astfel că după mai bine de trei decenii, imobilul este aproape o ruină, iar construcţia de piatră cu inscripţia „Izvorul Crişului Repede” a fost abandonată.

Prin legea fundamentală, apele curgătoare fac parte din domeniul public al statului, sunt inalienabile şi insesizabile (nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite de creditori). Pot fi date în administrare, concesionate, închiriate, ori date în folosinţă instituţiilor de utilitate publică. Articolul 136 alin. 3 din Constituție prevede că „apele cu potenţial valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental” fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Râul Crişul Repede este unul de importanţă naţională, având câteva baraje de acumulare, de unde se alimentează cu apă foarte multe localități din judeţul Bihor, inclusiv Oradea, pe firul lui fiind ridicate câteva construcţii hidroenergetice de importanță națională. Din toate aceste considerente, devine inexplicabilă atitudinea autorităţilor cu privire la izvorul acestui râu.

Astfel este marcat izvorul râului Mureş, printr-o piatră inscripţionată cu principalele caracteristici ale râului

De unde începe râul?!

"Captarea de apă" din viziunea ABA Crişuri, nu ar fi Izvorul Crişului Repede 

Într-o adresă transmisă de Administraţia Bazinală de Apă „Crişuri”, la solicitarea redacţiei Crişana, se transmite faptul că instituţia „administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său” (...). „Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km pătraţi (...)” arată ABA Crişuri, citând din Legea apelor 107/1996.

Evident, este răspunzătoare de albia râului Crişul Repede, nu însă şi de... izvor! Izvor care, în interpretarea ABA „Crişuri”, nu prea are relevanţă în formarea râului!

„Având în vedere că, albia minoră a cursului de apă Crişul Repede se formează mai în aval de construcţia de piatră «Izvorul Crişului Repede», imobil care nu se găseşte în patrimoniul instituţiei, sugerăm ca solicitantul (Redacţia Crişana – n.r.) să se adreseze Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj pentru a obţine informaţii referitoare la proprietatea în cauză.

Întrucât construcţia la care faceţi referire este de fapt o captare de apă care însă nu formează o albie în aval, nu se impune achiziţia terenului de către instituţia noastră”, arată ABA Crişuri, în comunicatul citat.

Cu alte cuvinte, pentru ABA Crişuri, izvorul Crişului Repede nu este corect marcat în locul respectiv, iar râul îşi are originea undeva „mai în aval”, unde se formează albia minoră care aparţine statului şi de care răspunde ABA Crişuri. Nu este precizat de unde începe albia minoră, adică unde este punctul exact de la care se poate măsura cursul de apă.

Din punct de vedere geografic şi hidrologic, Crişul Repede izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea Izvorul Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului, drenând versanții nordici ai masivelor Gilău, Vlădeasa și Pădurea Craiului. Bazinul de recepție pe teritoriul României este de 2.973 km², iar lungimea cursului de apă este de 209 km.

Comuna pe raza căruia se află punctul de naştere al râului se numeşte Izvoru Crişului (Crişeu) începând cu anul 1929, iar construcţia de piatră care marchează locul izvorului a fost ridicată între anii 1936-1939.

Izvorul turistic al Dunării din orăşelul Donaueshigen, Germania

Din punct de vedere geografic şi hidrologic, izvorul primar al fluviului Dunărea este considerat izvorul râului Breg din Munţii Pădurea Neagră. Fluviul se numeşte în Germania ca atare (Donau) de la confluenţa râurilor Breg cu Brigach. Şi acest izvor primar este marcat cum se cuvine.