„Zilele Europene ale Patrimoniului - după cum apare pe site-ul oficial al UE - sunt organizate în comun de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei, care a lansat acțiunea în 1985. Este unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale participative din Europa”. Același site mai precizează că „în timpul Zilelor Europene ale Patrimoniului, mii de monumente și situri își deschid porțile, unele dintre acestea fiind în mod normal închise publicului în restul anului. Evenimentul permite publicului să se bucure de vizite gratuite, să descopere patrimoniul cultural comun și să participe la protejarea patrimoniului european pentru generația actuală și cele viitoare.

Zilele Europene ale Patrimoniului oferă acces la mii de situri deschise rar și la evenimente unice pentru peste 20 de milioane de persoane în fiecare an”.

Din 1992, și în România este marcat acest eveniment cultural de importanță majoră la nivel european, Ministerul Culturii anunțând că „în anul 2023, Consiliul Europei a ales tema  Living heritage, adică Patrimoniul viu”.

Printre muzeele care, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, au decis să aducă în fața publicului o parte mai puțin văzută a colecțiilor proprii se numără și cel din Beiuș, unde joi, 14 septembrie, a avut loc vernisajul expoziției de țesături „Urzeli vechi”, precum și concertul de muzică tradițională susținut de Cvartetul „Șura Ușorilor”. Muzeograful Cristian-Remus Țoța, sublinia că actuala expoziție a fost alăturată celei intitulate „Șezătoarea de la muzeu”, al cărei vernisaj a avut loc pe 10 august și care „aduce în actualitate motive de peste o sută de ani, de pe cămășile, de pe spătoaiele noastre vechi, tradiționale”.

Profesorul Cristian-Remus Țoța a explicat apoi de ce a ales această temă pentru expoziția dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului: „Am organizat o expoziție de patrimoniu, pentru că, în weekendul acesta, peste tot în Europa, se serbează Zilele Europene ale Patrimoniului. Ne-am gândit să expunem, de data aceasta, urzelile vechi. Muzeul Municipal Beiuș are un patrimoniu important din punct de vedere al calității obiectelor pe care le deținem. Am expus o parte, considerând că sunt cele mai reprezentative; tipologia pieselor pe care le avem este mai vastă, fiecărui tip corespunzându-i o varietate de forme. Există forme ancestrale, care au fost reproduse de către generații întregi, pentru că s-a ținut foarte mult la păstrarea acestora, pe un fond care exista. Din păcate, în ziua de azi, fondul s-a cam pierdut și au rămas doar formele, pe care nu le înțeleg foarte mulți dintre noi. Vedem, în arta tradițională din zona noastră preponderența formelor geometrice, stilizate, cu diferite semnificații.

Am expus țesături din cânepă, bumbac, lână, de la cele mai vechi tehnici de țesut le avem, în două ițe, în patru ițe, cu spetereaza, aleasă pe după fir, cu gușă, o multitudine de tehnici de țesut tradițional”.

Participanții la vernisajul expoziției „Urzeli vechi” au putut urmări un spectacol artistic aparte, Cvartetul „Șura Ușorilor” - „un bun exemplu de patrimoniu viu”, după cum îl prezenta custodele muzeului beiușean - aducând în fața publicului melodii vechi, interpretate ca în urmă cu decenii și chiar veacuri, pentru asta folosind instrumente tradiționale precum fluierul, cavalul sau damba (gorduna). Membrilor cvartetului - Nicu Fărcuț, la vioară, Gheorghe David (fluier și caval), Zoltan Boldiș (braci) și Simion Suciu (dambă) - li s-a alăturat, ca solist vocal, chiar prof. Cristian-Remus Țoța, care, prin horele interpretate, a întregit atmosfera specifică unei astfel de manifestări.