După ce în anul 2017 olăriţa Szolga Geczi Iuliana, propusă de Asociaţia Pro Rev Vadu Crişului, a primit titlul de Maestru în Artă Populară, una din cele mai înalte distincţii oferite de statul maghiar prin Academia de Ştiinţe Etnografice din Budapesta, vineri a fost trimis Ministerului Culturii din România dosarul de candidatură al olarului Petru Haşaş, pentru obţinerea titlului de „Tezaur uman viu”.

Satul Vadul Crişului din judeţul Bihor este un legendar centru de olărit, unic în Europa prin culoarea albă a ceramicii rezultată în urma arderii. În anul 1938 nu mai puţin de 90 de familii de olari lucrau în localitate. În prezent numărul olarilor a scăzut foarte mult, doar două familii mai practică această meserie. Pământul slab din zona localităţii Vadu Crişului nu a făcut posibil ca locuitorii acestor meleaguri să trăiască doar din agricultură. Dar calitatea deosebită a lutului din această zonă, a permis locuitorilor de a practica meşteşugul olăritului.

Vadu Crişului este singurul centru de olărit din ţară unde materia primă de prelucrare este lutul alb, din care, după ardere, rezultă o ceramică albă, luminoasă. Lutul din care se fac vasele în Vadu Crişului este adus din apropierea comunei şi de la Şuncuiuş, din zona Pojorâta. Încet, generaţia care a învăţat ce înseamnă olăritul se stinge şi tot mai puţini dintre cei tineri aleg să ducă mai departe secretele olăritului. Este o meserie grea, care cere multă răbdare, migală şi, nu în ultimul rând, pasiune. Toată ziua eşti cu degetele în apă, dar când reuşeşti să formezi un vas simţi că devii un creator. Pe vremuri aproape tot satul trăia din acest meşteşug, apoi s-au deschis minele la Şuncuiuş, Borod, bărbaţii s-au dus la lucru acolo. Pentru un salar mai bun şi pentru pensie. Pe vremea comunismului olarii erau consideraţi meşteri populari şi puteau vinde în orice piaţă produsele, după Revoluţie această categorie de oameni a fost încadrată de la meşteri populari la comercianţi. Acest moment a fost acela care a dus la declinul total al acestui meşteşug.

La Vadu Crişului se făceau în general obiecte pe care oamenii le foloseau în gospodării: blide pentru mâncare; oluri, ulcioare cu gât îngust, care păstrează foarte bine apa rece; oale de sarmale; hârboaice, oale cu sau fără capac pentru mâncare şi lapte; cante pentru apă; strecurătoare; suporturi pentru lumânări; vase decorative şi pentru flori dar şi alte lucruri artizanale de excepţie.

Petru Haşaş provine din a cincea generaţie de olari. De-a lungul timpului, olarul acum în vârstă de 66 de ani, a preluat pasiunea părinţilor săi şi a dus-o mai departe, realizând cu mâinile sale dibace mii de produse specifice, toate pe „reţeta" tradiţională. Olăritul, un meşteşug, însă, pe care Petre Haşaş îl practică din suflet, l-a moştenit din străbuni şi vrea să rămână cât vor exista oameni. Pământul prinde viaţă în mâinile sale, aflam din recomandarea pentru acordarea titlului de „Tezaur uman viu”, în numele comunităţii, semnat de Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crişului şi ing. Ioan Haşaş, preşedintele Asociaţiei Pro Rev Vadu Crişului,viceprimarul comunei.

„Petru Haşaş face parte dintr-o familie cu tradiţie în meşteşugul olăritului prin faptul că a deprins această îndeletenicire de la tatăl său, care a fost membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Având acest model al tatălui său a început să-l urmeze la vârsta de 27 de ani şi practică până în prezent, fiindu-i transmis pe cale tradiţională", aflăm din Referatul de specialitate semnat de prof. dr. Adrian Apan, din partea Centrului de Cultură al judeţului Bihor.

„Calitatea şi varietatea vaselor realizate de Petru Haşaş păstrează întru-totul linia tradiţională. Tipurile de vase modelate sunt cele folosite în mod curent de secole în lumea satului din zona noastră, de la blide, castroane, strecurătoare şi oale pentru gătitul sau servitul mâncării, până la ulcioare, cănți şi canceauă folosite pentru păstrarea sau transportul unor lichide. Având în vedere toate aceste considerente, faptul că Vadu Crişului este singurul centru activ de ceramică albă din ţara noastră, iar Petru Haşaş este cel mai reprezentativ practicant al olăritului din această localitate, ducând mai departe tradiţia acestui meşteşug, îndeplinind calităţile de creator de patrimoniu cultural imaterial, purtător, păstrător şi performer în acest domeniu, fiind în măsură să transmită elemente şi modele ale culturii tradiţionale şi generaţiilor viitoare, propunem să i se acorde acestuia titlul de «Tezaur uman viu»”, se arată în referatul de specialitate semnat de dr. Ioan Doman şi Ioana Gherghel, şef secţie Etnografie, respectiv muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor.

Acordarea titlului de „Tezaur uman viu” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.

Verificarea integralității și eligibilității dosarelor de candidatură va avea loc în intervalul 1 - 7 iunie, iar evaluarea dosarelor de candidatură de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial în perioada 8 iunie - 1 septembrie, anul curent. Rezultatul final va fi anunțat oficial în data de 6 septembrie 2021.