„Dacă autoritățile ar înțelege valoarea școlii, importanța școlii și a cercetării, ne-ar merge mult mai bine!”, a declarat președintele Academiei Române, aflat în vizită la Beiuș

Deși Consiliul Local îi declara, încă de la 28 mai 2020, Cetățeni de Onoare ai Municipiului Beiuș pe Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Ioan Bolovan, membru corespondent al celui mai înalt for științific românesc și președinte al Comisiei Internaționale de Demografie Istorică, din cauza pandemiei și a programului propriu, celor doi reputați istorici le-au fost înmânate documentele ce statuează titlul menționat abia vineri, 1 octombrie. Ceremonia, de importanță istorică pentru Beiuș, a  avut loc la Sala Mare a Primăriei, acolo unde, în fața câtorva sute de invitați din urbe și din întregul județ, cele două personalități marcante ale științei românești au primit, din mâna edilului Gabriel Popa, diplomele care atestă calitatea de „Cetățean de Onoare al Municipiului Beiuș”.

Desigur, vizita la Beiuș a istoricului Ioan-Aurel Pop, președintele celui mai înalt for științific românesc și a colegului său, profesorul universitar Ioan Bolovan, s-a desfășurat după un itinerariu bine stabilit ale cărui borne au fost cele trei licee locale și câteva monumente din urbe. În jurul orei 8:30, academicienii Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan, împreună cu primarul Gabriel Popa și cercetătorul local Ioan Degău, organizatorii evenimentului, au descins la Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș”, unde cei doi istorici au fost întâmpinați de conducerea școlii, le-a fost prezentat un scurt istoric al instituției de învățământ și au semnat în Cartea de Onoare, după un scenariu asemănător desfășurându-se și vizitele la Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” și Colegiul Național „Samuil Vulcan”. Totodată, președintele Academiei Române a depus coroane de flori din partea acestui înalt for științific la busturile lui Mihai Eminescu, Avram Iancu și Samuil Vulcan, precum și la Monumentul Martirilor Bihorului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș.

Ultima parte a vizitei la Beiuș a istoricilor Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Ioan Bolovan, membru corespondent al aceluiași for științific și președinte al Comisiei Internaționale de Demografie Istorică, s-a desfășurat la sediul Primăriei, unde aceștia au fost întâmpinați, cu pâine și sare, de edilul Gabriel Popa, alături de Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și prefectul Dumitru Țiplea.

La Sala Mare a Primăriei, în fața unei audiențe de câteva sute de persoane, printre care s-au numărat foști și actuali parlamentari, primari, consilieri județeni și locali, fețe bisericești, conducători de instituții, intelectuali și foarte mulți tineri, celor doi istorici, Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan, le-au fost înmânate diplomele aferente titlului de „Cetățean de Onoare al Municipiului Beiuș”.

În alocuțiunea sa, primarul Gabriel Popa a subliniat importanța momentului pentru întreaga comunitate locală:

„Beiușul trăiește astăzi un eveniment în deplinul sens al cuvântului, unul dintre acele evenimente rare, încărcate de emoție, respect și prețuire. Este un privilegiu să vă avem oaspeți dragi inimii și sufletului nostru, domnilor academicieni!

Vă rog să-mi îngăduiți să vă adresez, atât în nume personal, cât mai ales al Primăriei și al Consiliului Local Beiuș, mulțumiri pentru faptul că ați acceptat propunerea noastră de a vă declara Cetățeni de Onoare ai Beiușului, înnobilând o reprezentativă galerie de personalități care s-au bucurat de o asemenea recunoaștere!

Întâlnirile cu dumneavoastră sunt pentru noi o bucurie a spiritului, un motiv de întărire a încrederii în puterea și resursele creatoare ale acestui neam!”

Au conferențiat apoi istoricii Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan. Președintele Academiei Române a vorbit despre rolul conducător al Bisericii și al elitelor intelectuale românești în lupta de emancipare națională și despre protecția oferită românilor ardeleni de domnitorii principatelor Țara Românească și Moldova. În discursul său, acad. Ioan Bolovan a mărturisit că este primul titlu de Cetățean de Onoare primit „și asta, cred, mă obligă la multe, în primul rând mă obligă să mai adaug încă o «țară», Țara Binșului, la «țările» mele. Eu am o singură patrie, și această patrie, a spus, în urmă cu 181 de ani, atât de frumos, Mihail Kogălniceanu, în cuvântul de deschidere al Academiei Mihăilene - un fel de primă universitate a Moldovei - la Iași, că el privește patria lui tot locul unde se vorbește românește, și Moldova, și Țara Muntenească, și Țara Ardealului. Pentru Kogălniceanu, acest mare istoric, dar, mai ales, mare om de stat, prim-ministru și ministru de externe în momente fundamentale ale devenirii noastre statale și naționale, patria era deci tot colțul de pe pământ unde se vorbea românește, iar mai recent, în vremurile contemporane, unul dintre marii poeți, poate cel mai mare al secolului XX, Nichita Stănescu, spunea că patria lui este limba română. Pe urmele acestor personalități, spun și eu că am o singură patrie, acolo unde se vorbește românește și unde sunt români, dar am mai multe «țări».

O primă «țară» este Țara Zarandului, acolo unde m-am născut, la câțiva kilometri de Șiria natală a lui Slavici, invocat aici, această mare personalitate a literaturii noastre. Apoi, am o «țară» de care m-am atașat după 1982, Țara Clujului, nu pot să-i spun altfel sau, poate, a Vadului, Feleacului și Clujului, ca să pun la baza acestei «țări» o instituție pe care a creat-o Ștefan cel Mare în zona noastră. Apoi, mai am, de vreo două decenii și jumătate, o altă «țară» dragă mie, Țara Năsăudului, despre care am publicat multe cărți, izvoare documentare și sinteze, și mă consider acasă și în această Țară a Năsăudului ori de câte ori Bunul Dumnezeu îmi rânduiește să ajung pe acolo.

Iată că acum, la «țările» mele se adaugă pe vecie și Țara Binșului, pentru că această distincție, oamenii calzi și prietenii pe care îi am aici, în zonă, mă obligă să adopt și Țara Binșului ca pe o «țară» a mea și vă mulțumesc și sunt convins că ori de câte ori voi reveni în Țara Binșului, voi fi bine primit și mă voi întoarce acasă, de aici, cu amintiri frumoase!”

La finalul evenimentului festiv dedicat decernării diplomelor de Cetățeni de Onoare ai Municipiului Beiuș academicienilor Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan, participanții au împărtășit bucuria lansării volumului intitulat „Oameni de seamă din Țara Beiușului”, coordonat de cercetătorul local Ioan Degău și care este al șaselea din monumentala monografie „Beiușul și lumea lui”. Despre noua realizare editorială a lui Ioan Degău, la rându-i Cetățean de Onoare al Municipiului Beiuș, au vorbit acad. Ioan Bolovan și publicistul Pașcu Balaci.

 

„Beiușul aduce cu sine o zestre de istorie excepțională”

Desigur, trecerea președintelui Academiei Române prin oricare dintre așezările patriei noastre constituie un eveniment memorabil, care se cuvenea marcat și printr-un interviu pe care distinsul oaspete al Beiușului a avut amabilitatea să ni-l acorde.

R.: Ce se sentimente vă încearcă acum, la primirea titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Beiuș?

Ioan Aurel Pop: „Întotdeauna mă încearcă o mare emoție! Mă gândesc și la predecesorii care au trecut pe aici, mai ales după Marea Unire, la toți oamenii care au adus lumină în această așezare, în primul rând la oamenii locului. Sunt încântat să fim aici, pe urmele lui Iosif Vulcan, dr. Ioan Ciordaș, pe urmele lui Bolcaș, pe urmele tuturor celor care au sădit aici lumina cărții și care s-au și sacrificat! Luptele au fost importante, pentru Unire, încă înainte de 1918, apoi în perioada ’40-’44 și mă bucur să văd așezăminte frumoase, închinate și valorilor, și virtuților, și încrederii în viitor! Îmi place să văd un optimism în ochii elevilor și dorința profesorilor de a-i instrui cât mai bine!

Beiușul aduce cu sine o zestre de istorie excepțională, numai că nu putem trăi numai în istorie, trebuie să ne gândim la prezent și să făurim și viitorul, iar aici sunt anumite îngrijorări, dar când îi văd pe acești tineri inimoși, care, din fericire, vin la școală încă față în față, când îi văd și știind câte ceva despre viață și, mai ales, iubind folclorul românesc, care e o marcă a identității noastre, nu pot să nu mă bucur și le urez succes în continuare, tuturor, pe acest drum dificil al învățăturii și educației!”

R: Ce mesaj le transmiteți beiușenilor?

 

I. A. Pop: „Să cultive valorile și virtuțile care ne-au făcut, pe noi, oameni și români și să aibă încredere și speranță - dar, încrederea și speranța și le face și omul - și le-aș spune un proverb latinesc deci din partea strămoșilor noștri: «Audaces fortuna iuvat» (Soarta îi ajută pe cei îndrăzneți)”.

R: Când veți reveni la Beiuș?

I. A. Pop: „Asta, când va dori Dumnezeu! Eu vin cu plăcere! Invitații primesc, sunt niște oameni extraordinari, profesorii de istorie, în primul rând, legați de sufletul meu, autorități care știu să-și facă datoria cu încredere și cu bucurie!”

R: Ne puteți enumera câteva dintre obiectivele dumneavoastră în calitate de președinte al Academiei Române?

I. A. Pop: „O, sunt foarte multe obiective! Mai întâi, să fiu demn de moștenirea pe care o am! Port pe umeri moștenire grea, de la Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu, de la George Barițiu și până la Nicolae Iorga, care, în epoca interbelică, a fost un membru activ al Academiei Române, până la ultimii înaintași, cei mai vrednici - mă gândesc că unii s-au dus dintre noi - de pildă, academicianul Mircea Malița, care era de pe plaiurile astea, ale dumneavoastră, și alții!

Trebuie să ducem mai departe zestrea, trebuie să gospodărim bine bunurile Academiei și trebuie să îndeplinim scopul fundamental al Academiei: consacrarea valorilor, recunoașterea celor mai mari valori, să nu greșim atunci când consacrăm valori și să consacrăm false valori și, în fine, să facem cercetare! O societate fără cercetare științifică, în secolul al XXI-lea, n-are ce face, nu poate participa la concurență, ori e o concurență acerbă, astăzi! Dacă autoritățile ar înțelege valoarea școlii, importanța școlii și a cercetării, ne-ar merge mult mai bine!”