Din 1997, o companie cu capital străin şi-a expus disponibilitatea de a extrage aurul şi argintul existent în Munţii Apuseni, mai exact, din cei situaţi în vecinătatea localităţii Roşia Montană din judeţul Alba. De atunci şi până în prezent s-au iscat o serie de păreri pro şi contra acestei investiţii. Pentru a înlătura „legendele" ce circulă împotriva proiectului, reprezentanţii companiei investitoare au dorit să explice şi să răspundă la orice fel de întrebare legată de acest proiect. Pentru a lămuri acest aspect, compania a hotărât ca săptămânal să invite la faţa locului reprezentanţi ai mass-media din toate judeţele României.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19.31 % şi Gabriel Resources - cu 80.685%. În prezent, la Roşia Montană peste 80% din oameni nu au locuri de muncă. „Sunt aici pentru a vă răspunde la absolut toate întrebările. Sunt la dispoziţia dumneavoastră şi a oricui interesat să afle despre adevăratul proiect de la Roşia Montană. În centrul istoric al localităţii Roşia Montană veţi găsi ONG-uri pro şi contra acestui proiect.Vă invit să discutaţi cu absolut toată lumea, iar mai apoi eu aştept în continuare întrebări la care fiţi siguri, veţi avea răspunsuri pertinente şi care pot fi dovedite cu acte", a spus purtătorul de cuvânt al companiei, Cătălin Hosu. Pe clădirile aflate în paragină din centrul istoric al comunei sunt vizibile afişe precum „Jos şomajul". Reprezentantul companiei, Cătălin Hosu, a spus că investitorii au în plan ca la începerea exploatării miniere, centrul istoric să fie refăcut în totalitate, deoarece majoritatea clădirilor sunt de patrimoniu. În acest proiect compania va investi peste 70 de milioane de dolari. Până în prezent a fost refăcută în totalitate o clădire care adăposteşte muzeul din localitate, iar alte două clădiri sunt în lucru.

Minerii trăiau bine

Vizavi de centrul de informare al companiei RMGC se afla Centrul „Pro Dreptatea" ce avea în curte o machetă de şleamp, instrument ce îi ajuta pe mineri la zdrobirea minereului scos din munte. „Din 2006 s-a închis exploatarea minieră făcută de stat. Adevărul e că până în acea perioadă lucrurile mergeau bine, aici la Roşia Montană. Se bea mult şi se mânca bine. Oamenii aveau bani şi erau mulţumiţi. După ce a fost închisă mina totul a rămas în paragină. Oamenii de aici abia aşteaptă ca mina să fie redeschisă. Ei sunt mineri. Ştiu să facă doar aşa ceva. Îşi amintesc de vremurile bune şi nimeni nu înţelege de ce nu se dă drumul odată la lucru", ne-a spus Lidia Blăjan, reprezentantă a Centrului „Pro Dreptatea". În altă ordine de idei, A. Marcu, reprezentantă a Fundaţiei Roşia Montană spune că ea nu va pleca niciodată din localitatea unde s-a născut şi unde are strămoşii. „Când se va da drumul la exploatare aici va fi un iad. Patru munţi vor fi distruşi. Totul va rămâne în paragină. Această firmă nu are până în prezent experienţa unei alte exploatări miniere. Vor muta bisericile din localitate bucată cu bucată. Galeriile romane existente aici vor fi distruse. Întrebarea e ce va rămâne din acestă zonă. Nu îi credeţi că totul va fi în regulă. Mint cu neruşinare. Şi susţinătorii lor sunt plătiţi pentru asta", a spus A. Marcu. În contradicţie, preşedintele Asociaţiei Culturale Maghiare din Abrud şi Roşia Montană, Nelu Oprişa, a spus că proiectul este bun şi va pune pâine albă pe masa roşienilor. „Mineritul este singura sursă de venit aici în localitate de peste 2000 de ani. Din 2006, când statul român a hotărât închiderea minelor de aici mulţi dintre mineri au plecat în străinătate. Credeţi-mă că majoritatea lor se vor întoarce dacă va fi deschisă din nou exploatarea minieră. În ceea ce îi priveşte pe cei care protestează cu vehemenţă împotriva proiectului nu prea avem ce discuta. Noi am fost mereu deschişi dialogului, dar ei nici nu vor să asculte. O ţin doar pe a lor", a povestit Nelu Oprişa.

Poziţia companiei

Exploatarea minieră se va face pe un teritoriu de 12 km pătraţi şi va cuprinde patru cariere, adică tot atâţia munţi: Cetate, Orlea, Cârnic şi Jig. Din studiile geologice realizate de companie, în cele patru cariere ce urmează a fi exploatate există 314 tone de aur şi 1480 de tone de argint. Într-o tonă de minereu se găseşte 1,5 gr de aur, iar într-o altă tonă de minereu, bineînţeles de alt gen, se găseşte 6 gr de argint. În ceea ce priveşte cianura cu care se va scoate aurul din minereu, reprezentanţii companiei spun că aceleaşi metode sunt folosite în Finlanda, Canada, SUA, mai exact în toate zonele aurifere din lume. Cianura este una din puţinele substanţe cu proprietăţile chimice necesare extragerii aurului în condiţii de siguranţă şi eficienţă. După mai bine de 100 de ani de folosire a cianurii în industria minieră, se cunosc foarte bine modalităţile de utilizare şi neutralizare a cianurii astfel încât riscurile pentru oameni şi mediu să fie minime. „În fiecare an se produce o cantitate de 1,4 milioane de tone de cianură în întreaga lume, din care 13% este utilizată în procesarea aurului, restul de 87% se foloseşte în diverse industrii precum producţia de mase plastice, adezivi, produse de ignifugare, cosmetice, produse farmaceutice, industria alimentară. Cianura nu este o substanţă periculoasă în condiţiile în care este folosită conform normelor stricte de protecţie. În cazul proiectului minier de la Roşia Montană, RMGC asigură, prin procesul tehnologic şi planul de management al cianurilor, siguranţă deplină a folosirii acestei substanţe. Nu s-au produs intoxicaţii cu cianuri în ultimii 50 de ani", spun reprezentanţii companiei. „După extragerea aurului şi argintului din minereu, o mare parte din cianură va fi recuperată şi refolosită în procesul tehnologic. Înainte de a părăsi uzina de procesare, sterilul va trece printr-o instalaţie de denocivizare care va reduce conţinutul de cianură în steril până la 5-7 mg/l, mult sub limitele impuse de legislaţia din România şi cea din Uniunea Europeană. Sub acţiunea razelor ultraviolete, cianura va continua să se descompună natural în iazul de decantare (după câteva luni va avea o concentraţie de 2-3 mg/l). Sistemele de monitorizare vor detecta orice scurgeri sau emisii accidentale de cianură sau compuşi ai acesteia", precizează RMGC.

Promit locuri de muncă

În prezent, RMGC are peste 500 de angajaţi. „La pornirea proiectului, în prima fază, de construcţie a minei şi a accesoriilor necesare vor fi angajate 6.500 de persoane. Această fază se va întinde pe o perioadă de doi ani jumate până la trei ani. În a doua fază, cea de operare, ce va dura 16 ani, urmează a fi angajaţi 3.180 de cetăţeni. În a treia fază de închidere vor munci 1.770 de persoane", spune Cătălin Hosu. După anii de exploatare, compania va avea un profit calculat estimativ la 7,5 miliarde de euro, iar statul român va rămâne cu 4,2 miliarde. „Acest profit este bineînţeles estimativ în funcţie de preţul aurului la bursa din Toronto. Dar în cazul în care profitul companiei este mai mare, normal că şi statul român va lua mai mulţi bani", a subliniat purtătorul de cuvânt al RMGC. Costurile aferente reabilitării şi închiderii minei de la Roşia Montană vor fi suportate în întregime de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcţionării minei timp de 16 ani. Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi, în colaborare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în calitate de autoritate guvernamentală competentă în domeniul activităţilor miniere. Actualizările asigură că în cazul puţin probabil de închidere prematură a proiectului, în orice moment, Garanţia Financiară pentru Refacerea Mediului (GFRM) reflectă întotdeauna costurile aferente refacerii ecologice.

O viaţa mai bună

În ceea ce îi priveşte pe locuitorii din zona Roşia Montană şi pe minerii de acolo, reprezentanţii RMGC spun că vor avea garantat o viaţă decentă. „Cel mai mic salariu din companie este în prezent cu mult peste salariul minim din România. Un miner va câştiga garantat o leafă bună. În prezent aceasta este gândită să ajungă la aproximativ 2500 de lei, uneori chiar şi mai bine", a spus reprezentantul companiei. Bineînţeles că pentru construcţia viitorului proiect compania a avut nevoie şi de teren. Locuitorii comunei care au renunţat la casă şi la teren au fost despăgubiţi în urma cedării proprietăţii, iar alţii au fost strămutaţi într-un cartier nou de case, la Alba-Iulia, construit special pentru ei. Cartierul Recea este rezultatul unei viziuni comune a companiei RMGC şi a comunităţii,viziune bazată pe două principii esenţiale împărtăşite: "Comunitatea trebuie să rămână împreună" şi "Vrem să ne mutăm, dar la mai bine". Până în prezent 125 de familii au ales să devină cetăţeni ai municipiului Alba Iulia, optând pentru unul din tipurile de case construite de RMGC în cartierul Recea.