Liviu Cornel Sime, din Săcădat, provine dintr-o familie de artiști populari. Mama sa are o voce de aur, cântă în biserică și cunoaște ritualul și cântările de la celelalte culte. În același timp, este creatore de costume populare, având o colecție de care este mândră. Tatăl său era un „eizer meșter” (priceput la toate). A instalat clopotul bisericii din Săcădat și a reparat ceasul de la Biserica cu Lună din Oradea.

Tatăl lui Liviu Cornel Sime era un promotor al noului, dar era iubitor al tradiției pe care o promova. Pasiunea care l-a consacrat a fost confecționarea de viori cu goarnă, cu care a înzestrat zeci de muzicanți din Bihor și a vândut viori și peste hotare. În anul 1973, consulul danez în România, admirând acest instrument specific Bihorului, a locuit împreună cu familia la Săcădat timp de o săptămână, urmărind toate fazele confecționării unei viori cu goarnă, pe care a și cumpărat-o. Meșterul Sime Pavel a Pirii, cum era cunoscut în comună, a colaborat cu toți violoniștii cunoscuți din Bihor (Zbiciu, Stângaciu, Gheorghe Rada tatăl și fiul etc.), pe care i-a înzestrat cu viori cu goarnă. Timp de 45 de ani, din mâna sa au ieșit peste 300 de viori, cu care artiști de renume au răspândit melosul popular bihorean în țară și peste hotare. Această artă este dusă mai departe de unul din fiii săi, Liviu, care a moștenit talentul tatălui său. Fratele său cel mare, Aurel, este sculptor în lemn, fiind remarcat de specialiști și trimis la Casa Poporului, unde au rămas multe din sculpturile sale. Sora lor, Florica, și-a înnobilat mâinile cu aur, pe care l-a confecționat în bijuterii, îmbrățișând meseria de bijutier. Din discuțiile avute cu Liviu, am aflat că meseria de lutier a început destul de târziu, ca urmare a unui imbold divin, care a declanșat talentul și dorința de a continua tradiția de lutier moștenită de la tatăl său. Viorile se confecționează din lemn special de paltin alb sau creț, nuc sau cireș, după ce se uscă circa 4-5 ani, sau uscat rapid în cuptoare speciale. La următoarea vioară are de gând să îi atașeze încă o goarnă, dar și elemente de tehnică modernă care să-i dea o sonoritate perfectă și mai multe tonalități. Deja, amatori de asemenea instrumente speciale, bijuterii de artă populară, au început să-l sune la telefon pentru comenzi. Fiul său, Sergiu, îi moștenește talentul, dar, deocamdată, nu rezonează cu meseria, probabil așteaptă acel imbold ceresc, ca și tatăl său. Momentul n-a sosit încă, dar timpul...