Cine a fost Ioan Ciordaş ştie oricare dintre locuitorii ţării româneşti a Beiuşului. Şi voi argumenta, în rândurile ce urmează, această afirmaţie: Ioan Ciordaş este luptătorul, martirul care şi-a dat viaţa pentru unitatea naţională a Românilor, este fruntaşul românilor din Ţara Beiuşului care, alături de camaradul său Nicolae Bolcaş, a fost mutilat cu un atavism specific stepelor central-asiatice şi apoi îngropat de viu, din ordinul căpitanului ungur Verböczy, în faptul nopţii de 3 spre 4 aprilie 1919, pentru simplul motiv că era ROMÂN; Ioan Ciordaş este avocatul care a pledat în sute de procese, apărându-şi neamul de urgia regimului dualist austro-ungar; Ioan Ciordaş este cel care, alături de camaradul Nicolae Bolcaş, a primit dovada recunoştinţei beiuşenilor interbelici, care au strâns mână de la mână şi au ridicat cel mai impozant monument al urbei de pe Crişul Negru; Ioan Ciordaş este Românul a cărui casă găzduieşte, astăzi, în calitate de muzeu, comorile Neamului nostru; Ioan Ciordaş este Românul al cărui nume îl poartă Casa de Cultură din Beiuş şi cea de-a doua Şcoală ca vechime de aici, Colegiul Tehnic; în fine, Ioan Ciordaş este primul prefect român al Bihorului eliberat în 1919 de bravii ostaşi români!  După cum arătam, în urmă cu două decenii, beiuşenii, în încercarea lor de normalizare post-decembristă, au numit două dintre liceele urbei cu numele celor doi martiri ai Neamului, Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, făcând o onorantă şi o necesară reparaţie istorică, deoarece martiriul celor doi s-a extins, în perioada comunistă, şi asupra memoriei acestora, monumentul închinat jertfei lor fiind pângărit cu o stea roşie în cinci colţuri, iar simpla pomenire a numelor sfinte, Ciordaş şi Bolcaş, putând crea neplăceri „securistice" vorbitorului! Ei bine, am trăit s-o vedem şi pe asta: într-o urbe liniştită, cu o mare majoritate românească, de circa nouăzeci la sută, centru al unei regiuni ce cuprinde peste o sută de sate româneşti şi cu aşezări cu populaţie majoritar maghiară câte poţi număra pe degetele de la o mână, într-această urbe, deci, Inspectoratul Şcolar Judeţean propune o clasă cu profil economic în limba... maghiară! Şi unde propune ISJ să fie înfiinţată clasa: tocmai la Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaş"! Halal recunoştinţă, halal români, halal tupeu! Sigur că, la auzul unei blasfemii ca asta, „furia latină" ce ne curge-n vine odată cu sângele nobil al strămoşilor noştri ne face să ne revoltăm, dar, apoi, tot gena romană ne obligă la raţiune şi ne împinge spre dialog, spre dezbatere, pentru că nicio idee nu trebuie respinsă aprioric, ci doar foarte bine argumentată, explicată. Prin urmare, întrebăm onoratul Inspectorat despre câteva aspecte, sau criterii, referitoare la această propunere: 1. Cum aţi ales tocmai Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaş"? Aţi vrut, cu tot dinadinsul, să scoateţi şi la Binş lumea-n stradă sau imaginea Martirului nu vă tulbură somnul? 2. În numele alianţei şi-al nu Ştim căror algoritmi cu iz politicianist, scoateţi ISTORIA NEAMULUI la mezat? 3. Clasa maghiară se adaugă planului de Şcolarizare tocmai aprobat ori va fi eliminată o clasă în limba română, micşorându-se numărul de locuri pentru românii din imensa majoritate, concomitent cu scăderea dramatică (50%!) a Şanselor fiilor de români de a urma cursurile unui profil foarte căutat, precum cel economic? 4. De unde vor fi aduşi profesorii necesari, cunoscători de limba maghiară? 5. Câţi dascăli români din Şcoală îşi vor pierde catedrele în următorii ani? 6. Ţinând cont de realitate şi de tendinţele demografice, de ce o clasă maghiară şi nu una în limba romani? 7. Care este perspectiva integrării absolvenţilor clasei în limba maghiară într-o ţară care se numeşte şi se va numi ROMÂNIA?  Dacă tot a trebuit să mulţumiţi partenerul de guvernare, măcar s-o fi comis mai cu perdea, adică înfiinţând, de ce nu, simultan, şi o clasă pentru tinerii romi, poate la „Nicolae Bolcaş" (că acela de l-a asasinat nu era ţigan!), ori chiar la Colegiul Naţional „Samuil Vulcan", că tot zicea Vlădicul, prin 1828, că Şcoala pe care-o deschide la Beiuş este pentru toată tinerimea acestei provincii! Aşa v-aţi fi scos, zicând că sunteţi europeni, cosmopoliţi şi toate cele, poate chiar europeni cu papion! Şi, în final, dacă tot e dezbatere retroactivă, am propune şi schimbarea aferentă a numelui Şcolii, în Colegiul Tehnic „CIORDAŞ-verböczy"! Nu e o greşeală, ci doar „răsplata" pentru un criminal!