În general, adevărul e greu de suportat, iar noi, românii, nu-l iubim deloc. Preferăm să ne minţim. Reacţionăm mereu nervos, când vin alţii şi ne arată disfuncţiile nepermise pentru o societate de secol douăzeci şi unu. Atunci când un fost ministru de externe al Franţei, a vorbit în termeni  brutali, dar sinceri, despre noi, ne-am supărat că statul nostru a ajuns să fie taxat drept  derbedeu. 

Dar dacă ne încălzeşte cu ceva,  acelaşi lucru ni se spune, doar că în termeni mai eleganţi, şi în raportul  "Naţiuni în tranziţie 2013" elaborat de organizaţia neguvernamentală americană Freedom House, unde suntem trecuţi în categoria democraţiilor semiconsolidate, alături de Bulgaria, Croaţia, Serbia, Muntenegru şi Macedonia. Din acest punct de vedere, cu greu vom progresa.  Maximum ce se poate pare a fi acest joc dublu cu instituţiile europene, de-a arăta când o faţă senină europeană, când una strâmbată de conjuraţia penalilor. Băieţii deştepţi au înţeles că anumite limite nu pot fi călcate în relaţia cu UE. Şi atunci se încearcă tertipuri constituţionale prin care politicienii penali  să fie cât mai protejaţi. Ideea e de a rămâne în zona aceasta gri de democraţie semiconsolidată. E compromisul pe care-l face cu UE, clasa de bandiţi care stăpâneşte România. Nu pot arunca democraţia în aer, pentru că sare Europa şi pierd şi ei, dar nici să avem, vorba aia, "o ţară ca afară", pentru că atunci nu se mai poate fura ca-n codru. Diagnosticul acesta de democraţie semiconsolidată a fost pus prin evaluarea mai multor elemente: proces electoral, societate civilă, independenţa presei, guvernanţă democratică naţională, guvernanţă democratică locală, cadru legislativ/independenţa justiţiei şi corupţie. Stăm destul de prost la toate, şi e normal să fie aşa când mentalităţile celor care ajung să conducă instituţii şi partide sunt paralele cu democraţia. Un exemplu de acest fel a fost şi Andrei Marga, e adevărat mătrăşit de nişte maimuţoi inculţi, care i-ar fi putut  fi copii de mingi. Premierul, care n-are niciun cearcăn sau un rid, cauzate de vreo lectură insomniacă, nu poate mai mult. E un animal sănătos şi vesel, bun doar să ţopăie prin iarmarocul mediatic. Dar dacă el nu poate provoca dezamăgiri, în schimb intelectualul Marga a făcut-o. Cel care era marele european în anii 90, promotorul Facultăţii de Studii Europene, a ajuns să se lege de calorifer şi să-i cânte ode lui Putin.

Şi ca să înţelegem concret, de ce nu putem fi decât o democraţie semiconsolidată, trebuie să  coborâm din sfera abstractă şi să revenim tot la oameni. Când preşedintele PDL, partid de opoziţie, vorba vine opoziţie, ei sunt demult la categoria boschetari politici, face complimente Partidului Comunist Chinez, trebuie să  ne risipim orice iluzie. Nu mai ştim nici care e la dreapta, nici care e la stânga. De fapt, care democraţie?