Încă acum 2300 de ani Aristotel spunea că sănătatea omului depinde de cea ce mănâncă, ceea ce bea şi aerul pe care îl respiră. Erau observaţii care se refereau doar la arii mari, geografice, de genul una este să trăieşti în mlaştini şi alta la munte, printre brazi.

Dar până în momentul industrializării oamenii trăiau în natură, adaptaţi la natură şi doar diferenţele geografice ale naturii făceau diferenţa. Odată cu debutul industrializării şi pe măsura generalizării sale, s-a ajuns până în situaţia dramatică de azi. Înţelegem prin mediul de viaţă tot ceea ce este astăzi cuprins sub eticheta noţională de mediu ecologic. Aici intră de la parametrii fizico-chimic ai mediului la toate cele care ne întreţin viaţa organică, psihologică, socială şi spirituală. Să luăm pe rând factorii care întreţin viaţa noastră organică, adică ceea ce ar trebui să fie mediul natural propriu-zis.

Păi ce mâncăm? Pâine? Grâul este modificat genetic. Cel mai mare specialist al lumii, la vremea respectivă, căruia organizaţiile internaţionale de profil i-au cerut părerea, a fost cumpărat de către cei care vroiau să-şi vândă produsul şi nu a spus adevărul. Grâul modificat genetic nu produce glutenul natural, ci o variantă a acestuia care nu este tocmai favorabilă sănătăţii. Lapte? Păi, majoritatea fermierilor îndoapă vacile cu hormoni şi antibiotice pentru a da mai mult lapte. Acestea trec în lapte şi apoi le consumăm noi. Carne? Cu ce sunt crescute animalele? Câţi hormoni şi câte stimulente se bagă în ele pentru a creşte mai repede şi a da mai multă carne? Toate plantele agricole, legumele şi fructele cum sunt tratate în fermele de profil?

Toate acele insecticide, antifungice etc... trec în ceea ce culegem şi recoltăm. Cine le consumă? Nu vedeţi ce frumoase sunt în marketuri? Nu doar acestea, dar prelucrarea industrială, conservarea, colorarea etc... toate folosesc substanţe produse industrial. Credeţi că acolo unde scrie "gust garantat natural" este sinceritate? Este adevărat că la explozia demografică nu se poate face faţă alimentar cu produse naturale "curat naturale", de "câmp nemurdărit chimic" sau produse animale "nestimulate". Dar este bine ca oamenii să conştientizeze aceste lucruri şi când pot, acolo unde pot, să aleagă ceea ce nu a fost industrializat. Între un cârnat de casă conservat în fum sau în untură şi mezelurile fasonate gustativ, conservate etc. diferenţa este de garanţie a sănătăţii. Oricum, oamenii viitorului se vor împărţi în cel puţin două clase, cei care vor putea consuma alimente într-adevăr bio şi restul, cei de "la grămadă". Ca urmare a consumării alimentelor de care vă spuneam boala Alzheimer, diabetul zaharat şi cancerul de colon au devenit de patru ori mai frecvente, sacrificându-i pe cei vulnerabili, ajutându-i între alţi factori, dar ei fiind cei mai importanţi, să devină bolnavi. În literatura de specialitate se citează cazuri inexistente înainte: băieţi de 7-9 ani cărora încep să le crească sânii, fetiţele cărora la 7-9 ani le apare menstruaţia, o fetiţă care la 5 ani, 7 luni şi 21 de zile a născut, un tânăr căruia la 19 ani a fost nevoie să i se extirpeze sânii, care arătau ca de gravidă, fete cărora le creşte păr pe tot corpul, inclusiv pe faţă, cazuri izolate, dar care înainte nu existau. Niciodată nu ştii pe cine loveşte nenorocirea, cu ce vulnerabilităţi se naşte un copil. Concluzia? Ar trebui ca femeile gravide şi copiii în creştere, până la maturizarea creierului, să mănânce, dacă pot şi atâta cât pot, alimente produse într-adevăr natural, dacă cel care le vinde prezintă garanţie. E bine ca cei care pot să-şi asigure o sursă naturală de alimente şi să se uite cu frică la marketuri, marfă frumoasă nimic de zis, doar trebuie să ia ochii la fraieri! Ei, dacă acest stat ar fi avut conducători, care, în loc să lase să fie furate miliarde de euro, dacă ar fi investit aceşti bani în agricultura bio, azi românii nu ar mai trebui să slugărească prin lume. Printre cele mai mari venituri pe cap de locuitor le au ţările exportatoare de alimente. În ritmul de creştere a populaţiei, pe viitor, industria cea mai rentabilă va fi industria producătoare de alimente. Ce bem? Tot felul de sucuri şi de răcoritoare unele mai colorate şi mai frumoase decât altele. Dacă serveşti pe cineva doar cu un pahar cu apă îl jigneşti. Cât la sută din populaţie mai bea apă de izvor şi de fântână? Dar câte fântâni nu sunt poluate? Auziţi la televizor toată ziua de nitriţi. Toate acele îngrăşăminte, insecticide etc... intră în sol,  de aici în pânza freatică, de unde vine apa în fântână. Doar cei de deal şi de munte au alte condiţii. Aerul? Câţi din populaţia urbană folosesc aer condiţionat acasă, la serviciu, ori în maşină? Dar câţi ştiu că filtrele ar trebui schimbate cel târziu la 6 luni?

Aceste filtre de aer concentrează în ele toţi microbii, viruşii, praf, alte substanţe din aer etc. se îmbâcsesc, apoi în loc de aer filtrat şi rece deversează în interior tot cea ce au reţinut. Se consideră că sunt responsabile de explozia alergiilor de tot felul! Concluzia? Pentru sănătatea ta dacă ai în familie diateză alergică (bolnavi cu alergie) mai bine rabdă căldura. De căldură suferă toată lumea, dar nimeni nu s-a îmbolnăvit. Ceilalţi pot juca ruleta rusească. Dacă se vor îmbolnăvi sunt fără noroc, dacă rămân neatinşi au noroc. Sunetul? Păi la serviciu sună telefonul, acasă strigă televizorul, pe stradă zgomotul maşinilor te irită, dacă te duci la o grădină sau la un local, te agresează muzica zgomotoasă etc. Orice organ de simţ care este suprasolicitat oboseşte creierul, iar oboseala creierului... Lumina? Toate fiinţele sunt croite ca să se scoale când apare lumina soarelui şi să adoarmă când dispare aceasta (excepţie fac animalele nocturne). Ea este singura neobositoare, pe termen lung, pentru ochi.

Câte ore pe zi stă fiecare la lumina becului? Câte ore stă în faţa televizorului, în faţa ecranului computerului? Să-şi răspundă fiecare. Toate sunt suprasolicitări. Toate se plătesc pe lumea aceasta. În acest caz sistola (odihna) ochilor ar trebui să fie mai lungă, corespunzător, exact pentru protecţie. Surpriza cea mare pornind de la cazuri de bolnavi, a căror suferinţă nu semăna cu nimic, a fost aceea că textilele folosite la confecţionarea hainelor şi pielea din încălţăminte este, pornind de la prelucrare şi tăbăcire până la vopsiri, impregnată cu substanţe toxice. Aceste toxice datorită transpiraţiei ajung prin piele în organism şi se acumulează încet, încet. În funcţie de vulnerabilitatea individuală dau intoxicaţii ale căror forme chimice modifică aspectul bolilor sau dau ele tablouri clinice greu de etichetat. Cu cât sunt produse mai ieftine, mai prelucrate în afara Europei cu atâta riscul este mai mare. În Europa, conform experţilor germani, doar 1% dintre haine şi încălţări sunt inofensive în genul alimentelor bio. Progresul a denaturat totul, pentru că progresul a fost dirijat de tejghea (de bani) şi nu de principii. Toate aceste informaţii sunt puţin dezbătute în public, chiar şi în literatura medicală, deoarece în joc sunt foarte mulţi bani, iar cei care deţin atâţia bani pun plapuma peste pian. Prezentul oferă flori artificiale, gazon artificial, femei gonflabile, instrumente înlocuitoare de bărbaţi. Totul a fost pervertit. Toate afectează sănătatea, soluţia, acolo unde se poate şi cât se poate, este reîntoarcerea la natură. Altfel, tot mai mulţi oameni vor depinde de medici, de spitale, de medicamente. Decât să cheltuiţi banii pe analize şi medicamente, mai profitabil este să-i cheltuiţi apropiindu-vă de natură.