Istoricii, cercetătorii, respectiv angajaţii Arhivelor Naţionale privesc cu îngrijorare iniţiativa legislativă a doi deputaţi UDMR, prin care se urmăreşte restituirea în natură a tuturor documentelor preluate în perioada regimului comunist către cultele din România. Propunerea de modificare a Legii Arhivelor a fost adoptată tacit în Senat, în aceste zile aflându-se în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este camera decizională.

Doi deputaţii UDMR, Kerekes Károly şi Máté András-Levente, au propus, încă de acum un an, modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996. În acest moment, documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României nu pot fi retrase decât dacă "au fost predate în custodie", cei doi parlamentari solicitând completarea legii cu sintagma "sau preluate în mod abuziv". Prin această modificare se deschide o cutie a Pandorei, bisericile putând revendica toate documentele pe care aceste instituţii centrale ale statului le-au creat de-a lungul veacului, cum ar fi, de exemplu, registrele de stare civilă. Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Arhivele Naţionale, precum şi Federaţia Arhiviştilor din România, luând notă de avizul favorabil dat, în şedinţa din 8 martie 2011, de către Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, proiectului de lege pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, a formulat un protest public, prin care atrage atenţia asupra consecinţelor negative asupra acestei iniţiative. "Documentele ar urma să fie reclamate şi preluate de structurile de conducere ale diferitelor culte din România. Actele ce dovedesc statutul civil şi religios al persoanei (născuţi/botezaţi, cununaţi, morţi) - prerogativă a statului modern - sunt anterioare anului 1895 (Ardeal) şi 1865/1866 în Regatul României, când s-a introdus sistemul laic de stare civilă. Anterior, statul încredinţase această atribuţie diferitelor culte existente, de obicei mai multe în aceeaşi localitate.
Conform proiectului, aceste acte, cu valoare genealogică, istorică, dar şi juridic-practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială, ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite, centralizat, structurilor de conducere ale cultelor (ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat, evanghelic etc.), în prejudiciul publicului interesat", se arată într-un document semnat de membrii FAR. În opinia acestora, proiectul aduce o gravă ştirbire a prerogativelor Statului Român, atrăgându-se atenţia asupra faptului că "organizaţiile de culte nu pot să ofere documentelor protecţia, iar publicului cercetător, accesul liber, nediscriminatoriu şi asistenţa profesională de care sunt capabile Arhivele Naţionale şi nici mijloacele pe care acesta le poate mobiliza".
"Registrele bisericeşti de stare civilă au fost preluate de Serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale de la primării în anul 1966. În baza unui decret din 1950, aceste registre au fost adunate de primării. Problematica stării civile este un atribut al statului. Nu este justificată această solicitare a bisericilor. Noi servim pe toată lumea. Dacă aceste documente ajung la culte, accesul publicului va fi limitat. Bisericile nu au calitatea de a elibera acte de stare civilă. În plus, noi protejăm aceste documente, care sunt accesibile fără nicio discriminare oricui", ne-a declarat Petru-Bujorel Dulgău, directorul Direcţiei Judeţene Bihor a Arhivelor Naţionale.
Pe de altă parte, în opinia istoricilor, acest demers legislativ va afecta profund cercetarea istoriei.

"Cele patru cuvinte introduse de UDMR la articolul 19 ascund un adevăr crunt: cercetătorii români nu-şi vor mai putea căuta înaintaşii în documentele din Evul Mediu, documente care provin din surse maghiare pentru Transilvania. Se poate că, după efortul de departajare a învăţământului şi culturii pe criterii etnice, cei de la UDMR vor să facă acelaşi lucru şi cu fondul Arhivelor Naţionale", ne-a declarat prof. univ. dr. Mihai Drecin.