Așa numita „cartea de identitate secuiască”.

Nimic nu poate fi mai instructiv pentru politica externă a României decât studierea politici externe ungare. În fața unei politici externe fără orizont, fără viziune și mereu rectivă – am numit politica Bucureștiului a ultimilor ani -, avem de-a face cu un demers coerent, articulat, instituționalizat. Budapesta e coerentă, indiferent că ești de acord sau nu cu ceea ce întreprinde. E excesivă, intruzivă, fără scrupule – dar are obiective, are miză, are proiect.

Recent, sub ochii noștri, s-a derulat un alt proiect al diplomației ungare, generat de preluarea preşedinţiei ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CoE). Miza acestuia pivotează, cum vom arăta mai jos, în jurul problematicii minorităților naționale, cu repercursiuni evidente și față de România. Miza acestui articol este de a arăta că, inițiative aparent disparate, precum inițiativa „Consiliului Național Secuiesc” de a introduce cartea de identitate secuiască – despre care guvernul român spune că nu are ce comenta – sunt parte a unui proiect mai amplu al Budapestei. Așa numita „carte de identitatea secuiască” este expresia concretă a inițiativelor ungurești din timpul președinției ungare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei și, evident, lucrurile nu se vor opri aici.

Este aceeași voce a Ungariei, pe aceași partitură, care, obsesiv, încearcă să reintre pe geam atunci când i-ai închis ușa în față.

Să le luăm pe rând.

Ungaria preia președinția Consiliului Europei. Componența președinției ungare

La 21.05.2021, la Hamburg, Ungaria a preluat de la Germania președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (organismul decizional al Consiliului Europei, fiecare stat membru fiind reprezentat de către ministrul afacerilor externe) (aiciaiciaici și aici)

Componența președinției ungare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei este aceasta:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Szijjártó Péter (1978) – președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei,  ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior;

Sztáray Péter András (1967) – secretar de stat pentru politica de securitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, fost reprezentant permanent al Ungariei la NATO;

Harry Alex Rusz (1969) – ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant  permanent al Ungariei la Consiliul Europei, reprezentant permanent al Ungariei la UE, membru al Comisiei pentru politică externă și securitate din cadrul UE;

Németh Zsolt (1963) – vicepreședintele Adunării Parlamentare a Consiliului  Europei și președintele Comisiei pentru afaceri politice și democrație, președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul ungar;

Kalmár Ferenc András (1955, Brașov) – comisar ministerial pentru dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei (Ministerul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior), copreședinte al celor șase comisii mixte ale minorităților din Ungaria;

Juhász Hajnalka (1980) – comisarul ministerial pentru relații internaționale legate de prioritățile  președinției ungare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, vicepreședinte al Partidului Popular Creștin Democrat /KDNP (al cărui președinte este Semjén Zsolt) , membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de formație avocat;

Szili Katalin (1956) – însărcinat al premierului ungar pentru problema autonomiei comunităţilor maghiare de peste graniţele Ungariei, fondator și președinte de onoare al Consiliului Național pentru Dezvoltarea Durabilă, politolog, specialist în ecologie umană, de formație avocat.

Ce vrea Budapesta. O obsesie veche în haine noi

Budapesta avea, declarativ, mai multe obiective cu ocazia preluării președinției, dar, în realitate, obiectivul major a fost și este cel al al minorităților naționale (aici și aici), așezat, de altfel, la început în orice declarație de intenții.

Promovarea protecției eficiente a minorităților naționale: „Datorită istoriei noastre, am aflat că protecția și promovarea drepturilor minorităților naționale sunt un instrument esențial esențial pentru asigurarea păcii, stabilității și prosperității pe continentul nostru, în special în regiunea Bazinului Carpatic. Prin urmare, intenționăm să folosim președinția noastră pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra importanței drepturilor minorităților naționale. Patru evenimente principale vor avea loc sub egida acestei priorități: scopul nostru este să adoptăm o declarație comună la conferința noastră de închidere din octombrie, prin identificarea rolului și responsabilității Consiliului Europei și a altor organizații internaționale în păstrarea identității naționale – concentrându-ne în special cu sugestii și idei pentru acțiuni viitoare”.

Următoarele teme ale președinției ungate au fost: Generația viitoare: politica pentru tineret, drepturile copilului, sănătatea mintală a copiilor și tinerilor, protecția valorilor familiei, incluziunea socială și situația romilor; Dialogul interconfesional; Provocări viitoare: criminalitatea cibernetică, inteligența artificială; Mediul: protecția peisajului european, protecția habitatelor, dreptul fundamental la un mediu sănătos, dezvoltarea durabilă.

Evident, miza majoră a fost cea dintâi.

Declarațiile oficiale la preluarea mandatului președinției Consiliului Europei indică limpede direcția

Multitudinea de obiective nu trebuie să păcălească pe nimeni. În realitate, Președinția Consiliului Europei este o altă platformă a Budapestei pentru a reveni cu tema obsesivă a minorităților naționale. Declarațiile oficiale sunt explicite în acest sens.

Judit Varga, ministrul ungar al Justiţiei, a evaluat aceste priorităţi ca fiind „orientate spre viitor, în mod pragmatic, iar printre acestea, protecţia minorităţilor naţionale are cel mai important rol”.

Sztáray Péter András, secretar de stat pentru politici de securitate în cadrul Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, a reliefat încă o oportunitate de promovare a tematicii, respectiv, în perioada 01.07.2021 – 30.06.2022, Ungaria va prelua de la Polonia președinția rotativă a Grupului de la Vișegrad/V4, din care fac parte Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, iar în acest interval, alături de cooperarea economico-politică, un rol important va fi acordat aspectului multicultural oferit de cele patru țări, unele dintre priorităţile acestui mandat fiind  în curs de negociere cu ţările partenere V4.

Németh Zsolt, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar, a declarat că „cele două preşedinţii vor spori atenţia asupra Ungariei şi, în acelaşi timp, vor creşte oportunităţile şi marja de manevră a ţării”. Oficialul a apreciat că este important ca în dezbaterile viitoare să apară şi viziunea creştin-democrată “reorganizată”, nu doar cea de stânga. De asemenea, el a menționat că UE este “reticentă” să adere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aşa că în perioada următoare “Ungaria va lucra pentru a îndeplini acest angajament al UE”.

Szijjártó Péter, președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei,  ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, a declarat adresându-se  Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în data de 21.06.2021: „Ar trebui acordate garanții minorităților naționale pentru a le permite să-și păstreze identitatea, cultura, religia și limba în administrația publică, în educație și în mass-media. Vom găzdui la Budapesta patru conferințe în timpul președinției  noastre  în vederea promovării drepturilor minorităților naționale”. Totodată, oficialul ungar a anunțat că președinția ungară va pune un accent deosebit pe: protecția drepturilor tuturor persoanelor de a-și practica religia, lupta împotriva persecuției creștinilor și împotriva antisemitismului, protecția mediului.

Principalele evenimente organizate în timpul președinției ungare. Miza – minorităților naționale

Pentru a înțelege mai bine ceea ce am discutat anterior, să enumerăm evenimentele principale organizare în marja mandatului președinției ungare.

  1. 29.06.2021, Strasbourg – conferința la nivel înalt: ”Norme și standarde ale Consiliului Europei privind drepturile minorităților naționale: rezultate și provocări”;

  2. 07.09.2021, Budapesta – conferința: ”Drepturile minorităților naționale pe agenda ONG-urilor și institutelor de cercetare”;

  3. 05.10.2021, Budapesta – conferința: ”Cele mai bune practici în domeniul drepturilor minorităților naționale”;

  4. 13-15.10.2021, Debrețin –  conferința: ”Pilonii Europei moderne – coexistența comunităților religioase”;

  5. 15.10.2021, Budapesta – conferința: ”Întâlnirea agenților guvernamentali care reprezintă statele în fața Curții Europene a Drepturilor Omului”;

  6. 19.10.2021, Strasbourg –  conferința: ”Identitățile minorităților naționale în societăți diverse: perspective europene”;

  7. 04-05.11.2021, Budapesta – conferința: ”Minoritățile naționale din Ungaria: protecția și transmiterea valorilor minorităților naționale”.

Propunerile președintelui Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Oficialii de la Budapesta nu au scăpat prilejul să modifice legislația europeană aferentă în sensul urmărit de interesele Budapestei. Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a reliefat următoarele aspecte în „Declarația de la Strasbourg privind îmbunătățirea situației și a drepturilor minorităților naționale în Europa” (noiembrie 2021):

  • Ungaria a decis să ia în considerare în continuare potențialul instrumentelor Consiliului Europei în acest domeniu și, ca prim pas, solicită Comitetului Miniștrilor să invite Comitetul său director pentru diversitate și incluziune împotriva discriminării/CDADI să elaboreze un proiect de instrument privind principiile promovate de Ungaria pe acest subiect sau să le includă în prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale din Europa până la sfârșitul anului 2022”;

  • Ungaria invită Comitetul Miniștrilor să solicite Comitetului Director pentru Diversitate și Incluziune Antidiscriminare/CDADI să formeze un Grup de Lucru în vederea pregătirii unui proiect de recomandare privind participarea politică activă a tinerilor din minoritățile naționale și a unui studiu privind domeniile problematice recurente în domeniul protecției limbilor regionale sau minoritare și identificarea bunelor practici în statele membre până la sfârșitul anului 2022.

Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale, Kairat Abdrakhmanov, a salutat cadrul legislativ al Ungariei privind minoritățile naționale

Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale, Kairat Abdrakhmanov, a salutat cadrul legislativ al Ungariei pentru minoritățile naționale și eforturile de a se adapta intereselor diferitelor grupuri etnice care trăiesc în țară în timpul vizitei sale la Budapesta (26-27.08.2021), cu ocazia participării la Conferința anuală a ambasadorilor maghiari. El a salutat, de asemenea, prioritățile Ungariei legate de minoritățile naționale în timpul Președinției sale la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Cu această ocazie, Szijjártó Péter a declarat că: ”Sprijinul comunităților naționale maghiare care trăiesc dincolo de granițe trebuie să fie în centrul politicii externe a Ungariei în orice moment”.

Inițiative concrete privind minoritățile naționale

La conferinţa care a încheiat preşedinţia ungară a fost semnată o declaraţie cu privire la promovarea situaţiei şi drepturilor minorităţilor naţionale. Declaraţia subliniază responsabilitatea specifică a Consiliului Europei: de a asigura punerea în aplicare a convenţiilor sale printr-un sistem cuprinzător de monitorizare, de a elabora noi standarde obligatorii din punct de vedere juridic ca răspuns la noile provocări, de a oferi, prin programele sale de cooperare, consultanţă de specialitate şi asistenţă tehnică statelor sale membre.

De asemenea, a fost subliniată propunerea care apare în Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind conservarea minorităţilor naţionale, aceea de a înfiinţa o platformă publică online pentru colectarea mai multor date şi pentru identificarea timpurie a îngrijorărilor privind încălcări ale drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Demersuri recente ale părții maghiare. Minorități naționale versus comunitățile LGBTQ?

În ultima perioadă, narativul reprezentanților Guvernului ungar a conținut, preponderent, repere privind interesul sporit asupra problematicii minorităților naționale și menținerii acesteia în atenția forurilor internaționale.

Totodată, reprezentanții ungari angrenați în mecanismul promovării acestei cauze au transmis mesaje care îndeamnă la ”vigilență” pentru ca subiectul să nu intre în derizoriu și să se afle pe ordinea de zi a instituțiilor europene.

În ședința Comisiei de coeziune națională din cadrul  Parlamentului ungar (08.12.2021)  s-a convenit ca problema minorităților naționale să fie menținută pe ordinea de zi a Consiliului Europei și s-a adoptat, în unanimitate, o rezoluție privind punerea în aplicare a priorității privind minoritățile naționale, care a constituit scopul principal al mandatului Președinției ungare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (mai-noiembrie 2021).

La această ședință, au luat cuvântul următorii oficiali:

Sztáray Péter András, secretar de stat responsabil pentru politicile de securitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, a readus în discuție necesitatea implementării priorității privind minoritățile naționale și a declarat: „Problema minorităților naționale trebuie menținută pe ordinea de zi a Consiliului Europei, deoarece puține state membre vor face acest lucru alături de noi sau în locul nostru. Trebuie să fim vigilenți, trebuie să fim atenți, pentru că aceasta nu constituie o prioritate pentru Europa de astăzi”.

El a numit președinția ungară o reușită și a adăugat că 50 de evenimente de profil și 20 de evenimente culturale s-au concentrat cu precădere pe drepturile comunitare, aplicarea acestora și oportunitățile de dezvoltare, deși, în prezent, această problematică „abia dacă avansează la nivelul Consiliul Europei, iar pentru alte tipuri de minorități, există un interes politic mult mai mare”.

Totodată, Sztáray a mai evidențiat că aceasta este una dintre problemele asupra cărora ar trebui să existe un consens național pentru a reprezenta în mod eficient interesele maghiare și a concluzionat că nu se așteaptă în viitorul apropiat la un consens privind drepturile colective ale minorităților naționale, întrucât aceste drepturi nu se regăsesc în legislația UE. ”Se dă dovadă de un dublu standard atunci când în privința minorităților naționale se vorbește despre drepturi individuale, iar în privința persoanelor LGBTQ, despre comunitate”, a declarat oficialul ungar.

Ferenc András Kalmár, comisar ministerial pentru Dezvoltarea politicii de vecinătate a Ungariei (Ministerul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior) a trecut în revistă cele patru evenimente majore dedicate tematicii, desfășurate în timpul acestei președinții și a apreciat drept un succes repunerea problemei protecției minorităților naționale „înapoi pe masa principală a dezbaterilor politice”. Oficialul a afirmat că problema protecției minorităților naționale a fost un „subiect uitat” și că nu se așteaptă la progrese serioase în contextul politic actual, dar că oportunitățile existente ar trebui folosite cât mai larg și profund posibil.

În opinia sa, prima conferință majoră pe această temă a analizat cadrul legal care a stat la baza problematicii, cea de-a doua conferință a reunit reprezentanți ai institutelor de cercetare etnică și organizațiile civile, care au arătat că expertiza și capacitatea lor decizională sau de monitorizare nu sunt utilizate de către instituțiile europene, a treia conferință a prezentat practicile juridice actuale, cea de-a patra conferință a vizat perspectivele, persistența și conservarea identității, dar și importanța priorităților stabilite pe parcursul celor șase luni de președinție ungară și continuarea lucrărilor începute.

Katalin Szili, însărcinat al premierului ungar pentru problema autonomiei comunităţilor maghiare de peste graniţele Ungariei, a subliniat că drepturile minorităţilor naţionale autohtone ar trebui să fie incluse într-o rezoluţie a Parlamentului European, aşa cum s-a întâmplat în cazul comunităților din Africa (fără informații suplimentare).

Juhász Hajnalka, comisarul ministerial pentru relații internaționale legate de prioritățile  președinției ungare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a evidențiat importanța susținerii acestei poziții în discursurile Ungariei la nivelul Consiliului Europei și al Uniunii Europene, deoarece acest lucru poate avea un impact și asupra perioadei în care Ungaria va deține președinția rotativă a Consiliului Europei, în 2024.

Primele semne apar și în România. Inițiativa „Consiliului Național Secuiesc” de a introduce cartea de identitate secuiască

La 03.12.2021, Comitetul Permanent al Consiliului Național Secuiesc/Székely Nemzeti Tanács Állandó Bizottsága s-a întrunit la sediul său din Sfântu Gheorghe și a adoptat proiectul de rezoluție vizând crearea unei cărți de identitate pentru locuitorii așa-zisului ”Ținut  Secuiesc”, subiect care va fi supus discuției publice până la următoarea ședință a Consiliului Național Secuiesc/ Székely Nemzeti Tanács/SZNT. Opiniile și propunerile sunt așteptate pe adresa de e-mail a SZNT – [email protected].

Iată o serie de elemente din proiectul de rezoluție, semnat de Izsák Balázs, președintele SZNT:

Premise:

„Consiliul Național Secuiesc a adoptat/definit mai multe obiective regionale, caracteristici și concepte de autonomie teritorială, enumerate mai jos, care au fost  acceptate de majoritatea populației Ținutului Secuiesc, pregătindu-se astfel pentru autonomia din Ținutul Secuiesc”:

  • „a fost creat Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc cu viziunea asupra regiunii și a instituțiilor viitoarei autonomii”;

  • „au fost trasate limitele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc”;

  • „au fost create simboluri referitoare la istoria și cultura Ținutului Secuiesc: steagul, stema și simbolul prescurtat al regiunii”;

  • „a fost definit conceptul de limba proprie a regiunii, respectiv limba maghiară”; 

  • „au fost desemnate sărbătorile oficiale din Ținutul Secuiesc: Ziua Libertății Secuiești (10 martie) și Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc (ultima duminică din octombrie)”;

  • „Adunarea Guvernului Local Secuiesc a declarat imnul Secuiesc ca fiind imnul Ținutului Secuiesc”.

Elementele constitutive și administrative ale „cărții de identitate secuiești”, conform deciziilor Consiliul Naţional Secuiesc aunt următoarele:

  • crearea cărții de identitate secuiești, ca act de identitate”;

  • „cartea de identitate secuiască poate fi obținută de orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani, care are reședința permanentă în Ținutul Secuiesc sau locuiește în afara Ținutului Secuiesc și se declară secui și care acceptă autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, așa cum se prevede în Statutul de autonomie al Consiliului Național Secuiesc”;

  • „cartea de identitate secuiască se poate solicita prin completarea unui formular, care trebuie să indice numele și prenumele solicitantului, data și locul nașterii, adresa permanentă și sexul. Formularul trebuie să conțină angajamentul solicitantului față de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc în formă pretipărită”;

  • „cartea de identitate secuiască va conține doar numele și secvența numerelor de identificare generate de sistemul de carte de identitate a Ținutul Secuiesc, celelalte date personale fiind afișate într-un cod QR”;

  • „baza de date a cărților de identitate secuiești va fi administrată de o organizație/instituție desemnată de Comitetul permanent al Consiliului Național Secuiesc, care este și operatorul de date al sistemului. Operatorul de date va pune la dispoziția publicului reglementările de gestionare a datelor sistemului”;

  • „cartea de identitate Secuiască poate fi retrasă celor care se află în contradicție, în mod public, cu valorile specificate în cerere, care au fost acceptate de toți solicitanții la completarea acesteia. Cartea de identitate Secuiască va fi retrasă tuturor persoanelor care renunță la aceasta și solicită ștergerea datelor lor. Datele acestor persoane vor fi șterse din baza de date de către operatorul de date”;

  • „Consiliul Național Secuiesc autorizează Comitetul permanent să ia decizii cu privire la toate problemele de principiu care afectează în mod fundamental sistemul cărții de identitate secuiești și baza de date aferentă și care nu sunt acoperite de prezenta hotărâre”;

  • „Consiliul Naţional Secuiesc îl autorizează pe Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc să acţioneze în privința tuturor chestiunilor practice privind punerea în aplicare a prezentei hotărâri”;

  • „Anexa la prezenta hotărâre conține formularul de cerere pentru cartea de identitate secuiască și mostra de implementare a cărții de identitate (prototipul). Apendicele face parte integrantă din prezenta decizie”.  

Motivul acestei inițiative a Comitetului Permanent al SZNT constă în faptul că: „în orice ţară sau în orice regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Ungurii – o „națiune mondială”

Szili Katalin, însărcinatul premierului ungar pentru problema autonomiei comunităţilor  maghiare de peste graniţele Ungariei, în cadrul conferinței jubiliare a Convenției Asociațiilor Maghiare de Jurnalism din străinătate/Külhoni Magyar Újságíró Egyesületek Konvenciójának/KMÚEK (16.10.2021, Tengelic, județul Tolna), a declarat că ”problematica privind minoritățile naționale, ar putea câștiga un nou impuls prin intermediul inițiativelor Ungariei la nivelul Consiliului Europei”.

În context, au fost menționate Propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană “Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe” (propunerea de Iniţiativă Cetăţenească Europeană – ICE, promovată de Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene/FUEN, urmăreşte adoptarea unei serii de acte UE pentru îmbunătăţirea protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice) și inițiativa cetățenească europeană privind regiunile naționale(scopul inițiativei fiind ca UE să susţină cu prioritate regiunile ale căror caracteristici naționale, etnice, culturale, religioase și lingvistice le fac distincte de zonele înconjurătoare, prin campaniile de semnături mai 2019 – mai 2020), care ”pot fi potențate prin preluarea de către Ungaria a președinției rotative a Grupului de la Vișegrad/V4 și, ulterior, a președinției rotative a Consiliului Europei” (iulie-decembrie 2024).

Oficialul ungar a precizat că Minority Safepack va fi audiat de Curtea de Justiție a UE, după respingerea inițiativei de către Comisia Europeană și numărarea semnăturilor în sprijinul inițiativei regiunilor naționale se va încheia.

Politicianul, în calitate de organizator principal al conferinței, a vorbit și despre importanta misiune a KMÚEK de a furniza informații credibile cu privire la problemele de politică națională. Szili Katalin a subliniat că maghiarii sunt acum o națiune mondială, că există comunități maghiare în toată lumea, între care dialogul instituțional este asigurat de Consiliul Diasporei și Conferința Permanentă a Ungariei. De asemenea, oficialul ungar a atras atenția asupra faptului că este foarte important ca fiecare să îndrăznească să-și asume identitatea națională la recensămintele de anul viitor din țările din jur.

Szilágyi Péter, comisar ministerial pentru politica națională al Oficiului premierului ungar, a declarat: ”Ungaria se află astăzi în situația în care știe și dorește să facă ceea ce este necesar pentru întreaga națiune”. El a spus că programele Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională au obţinut rezultate semnificative peste graniţă, evidențiind programul intitulat Határtalanul/Nelimitat, datorită căruia aproape jumătate de milion de studenți au călătorit din patria mamă către teritoriile maghiare de peste graniță. 112.000 de elevi de peste hotare și din patria mamă au participat la testele liceale și 1.400 de școli au primit pachete cu echipamente sportive în valoare de aproape 100.000 de forinți. În 2021, 2 miliarde de forinți vor susține șase subprograme pentru care există deja 2.500 de înscrieri. Comisarul ministerial a reliefat că ”dacă opoziția va câștiga în primăvara anului 2022, politica națională actuală nu se mai poate menține”.

De ce Guvernul Orban pompează miliarde în străinătate? O miză electorală evidentă, dar nu doar atât

Sprijinul minorităților maghiare a fost o prioritate politică de lungă durată a Guvernului ungar/a Fidesz, astfel că, anual, sunt trimise milioane de euro către țările vecine cu minorități maghiare.

Potrivit analiștilor, intenția lui Orbán este aceea de a cumpăra voturile maghiarilor care locuiesc în străinătate. Este corect, dar și o simplicare: administrația Orban, în toate formele ei, și-a declarat răspicat intențiile nu doar în campanile electorale. Există un proiect unguresc în general, din care ungurii care trăiesc în afara frontierelor sunt doar un aspect. Aici, la LARICS, l-am disecat nu odată.

Michal Hudec, analist Euractiv și Vlagyiszlav Makszimov, reporter Euractiv pentru Asia Centrală, Europa Centrală și de Est au trecut în revistă (28.10.2021) o serie de aspecte evolutive ale ajutoarelor acordate minorităților maghiare de peste hotarele Ungariei.

După ce a venit la putere în 2010, cu o majoritate constituțională de două treimi în parlament, în 2011, Fidesz a modificat legea cetățeniei maghiare, introducând o nouă cale simplificată pentru dobândirea cetățeniei ungare pentru etnicii maghiari care trăiesc în afara țării. Acest lucru a deschis calea către naturalizare pentru mulți dintre cei 2,2 milioane de etnici maghiari care trăiesc în țările învecinate, dând posibilitatea de a influența alegerile din Ungaria, o țară cu o populație de mai puțin de 10 milioane de locuitori.

În 2010, doar 5.400 de persoane din țările învecinate cu cele mai mari comunități maghiare (România, Serbia, Slovacia și Ucraina) au fost naturalizate în decursul unui an.

După adoptarea legii, acest număr a ajuns la 601.400 de persoane, în 4 ani (2011-2015). Până în 2017, vicepremierul Zsolt Semjén a anunțat că noii cetățeni maghiari au ajuns la un milion.

La alegerile parlamentare din 2018, din cele 225.000 de voturi venite de la maghiari fără rezidență permanentă în Ungaria, 96% au fost pentru Fidesz.

Fondul care coordonează electoratul

Între timp, Guvernul ungar continuă să pompeze sume din ce în ce mai mari în  străinătate. Instrumentul principal pentru distribuirea acestor ajutoare este Fondul Bethlen Gábor, administrat de compania de stat, Bethlen Gábor Alapkezelő Zrt./ BGA,  care a cheltuit 128 de miliarde de forinți (351 milioane de euro) în „ajutoare pentru scopuri de politică națională” doar în 2020, potrivit HVG.hu. Bugetul planificat al întregului fond trebuia să fie de 46,5 miliarde de forinți pentru acel an.

Potrivit lui Nikola Patkovič, jurnalist al ”Jutarnji List”,  din Croația, BGA a primit cel puțin 670 de milioane de euro din 2011. Acești bani s-au dus la biserici, organizații culturale și artistice, instituții de învățământ, instituții media și echipe sportive.

În Slovacia, BGA a acordat peste 140 de milioane de euro diferitelor proiecte. Între timp, mii de euro au ajuns în conturile organizațiilor politicienilor de etnie maghiară.  Întreaga gamă a sprijinului acordat de BGA în Slovacia a fost dezvăluită (26.02.2021) de către ONG-ul slovac  Investigative Center of Ján Kuciak/ICKJ.

Conform ICKJ, circa 450.000 de persoane din Slovacia aparțin minorității maghiare (Recensământul 2011), ceea ce reprezintă mai mult de 8% din populație. Este astfel a doua comunitate maghiară ca mărime din afara granițelor Ungariei.

Atât guvernul slovac, cât și cel ungar au alimentat dispute naționale de mulți ani, mai ales în interes politic. Cel mai recent, în 2010, după aprobarea Legii cetăţeniei ungare,  Guvernul slovac a răspuns interzicând dubla cetățenie, care se aplică și astăzi. Dacă maghiarii slovaci ar accepta cetățenia ungară, ar pierde cetățenia Republicii Slovace. Spre deosebire de alte țări, sute de mii de maghiari care trăiesc în Slovacia nu pot vota la alegerile din Ungaria, așa cum dorește Viktor Orbán.

Partidul Fidesz are un sprijin puternic din partea maghiarilor de peste hotare, la alegerile din 2018 a obținut peste 90% din voturi (peste 250.000 de voturi).

Nici modificarea legii cu privire la dubla cetățenie, care a fost introdusă în parlament de guvernul lui Igor Matovič, nu va aduce probabil nicio schimbare, ci va ușura aplicarea reglementărilor existente.

Potrivit informațiilor la care s-a avut acces în cadrul proiectului internaţional al jurnaliştilor de investigaţie al ICKJ, BGA a aprobat sprijin financiar în valoare de cel puţin 144 milioane euro (46.738.361.176,00 de forinţi) către entităţi din Slovacia, începând din 2011.

Anii record au fost 2016 (alegerile parlamentare din Slovacia), 2018 (alegerile parlamentare din Ungaria) și 2020 (alegerile parlamentare din Slovacia). Peste 25 de milioane de euro au constituit sprijin financiar pentru Slovacia. Granturile și subvențiile vizează entități din: cultură, educație, mass-media minorităților maghiare, cluburi de fotbal, biserică, companii slovace.

Această miză a preocupărilor crescânde pentru minoritățile maghiare de peste hotare este confirmată și de recentele relatări din media ungare (06.12.2021) – aiciaici și aici), potrivit cărora Orbán Viktor le cere rudelor sale de etnie să participe la alegerile generale din Ungaria din 2022. Informația ar fi fost diseminată de către secretarul de stat al Oficiului premierului ungar, parlamentarul Dömötör Csaba (05.12.2021), prin intermediul contului său de Facebook: ”Premierul Viktor Orbán va trimite în următoarele săptămâni scrisori etnicilor maghiari din străinătate și le va cere să voteze la alegerile generale din Ungaria programate pentru primăvara anului 2022Maghiarii din străinătate au acum dreptul de a participa la deciziile noastre viitoare și își pot exprima opiniile în timpul alegerilor generale”, a declarat Dömötör Csaba.

C. Ioana

*C. Ioana este absolventă a Masterului de studii de securitate al Universității din București și expertă LARICS pe chestiunea maghiară.