Dezbaterea de campanie și conferința de presă de marți a prezidențiabilior Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, întoarse pe toate fețele de presa centrală, nu vor schimba mare lucru în opțiunea de vot a românilor.

Totuși, merită precizat că, dincolo de simpatiile și antipatiile noastre, actualul președinte a ieșit basma curată din acuzele de non-combat pe care i le-a adus toată lumea. Asta pentru că, pus în contrast cu fostul premier, a arătat tuturor de ce nu merita să discute față în față cu Viorica Dăncilă. Temele importante, reale, pe care s-ar fi putut discuta ar fi fost duse în derizoriu de un contracandidat lacunar care s-a dovedit a fi la început un instrument docil și apoi o păpușă în mâinile baronilor locali. O dezbatere ne-ar fi arătat probabil că cine zbiară mai tare dă la oase, acuză fără argumente etc. „este demn” să stea în fotoliul de președinte, or funcția de șef al statului nu este despre asta. Dezbaterea reală este pe argumente solide, pe întrebări întemeiate, pe recunoașterea erorilor, pe viziune de ansamblu, pe diplomație și eleganță. Țațele care își pun mâna în șold și urlă unele la altele au locul lor în piață sau în fața blocului, nu la Palatul Cotroceni. Metoda aleasă de Klaus Iohannis, deși criticabilă din multe puncte puncte de vedere, este clar de preferat unei întâlniri cu circ și urlete. Iar dacă cineva înțelege ce presupune funcția de președinte înțelege automat și că esența nu este să îți faci de râs candidatul, să arăți cât este de prost sau corupt, să faci circ. Când nu ai cu cine discuta teme importante, e mai chibzuit să te înconjori de oameni care pot să îți pună întrebările importante. Nu de inchizitori și propagandiști, trompete și slugi de vidanje televizate cu afinități rusești.

Cel mai important lucru pe care cei doi candidați l-au făcut public și care, într-un fel, ne arată calea pe care am putea-o apuca, sau consolida, în cazul în care vom vota cu un candidat sau cu altul, este direcția pe care va merge România în următorii ani. Spre Rusia sau China ori spre UE sau SUA. Asta fiind, de fapt, și fereastra prin care putem judeca retroactiv comportamentul celor doi candidați.

„Rusia încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, Rusia se militarizează tot mai mult, mai ales în vecinătatea României, în Crimeea. Abordarea noastră e cea împărtășită cu NATO în privința securității și cea împărtășită cu UE în privința sancțiunilor. (...) Locul nostru e în spațiul euroatlantic, acolo aparținem noi. Punct. Trebuie să observăm că există evident și alte state cu care putem avea interese comerciale. Cu China putem să avem schimburi economice, dar nu ne considerăm parte din spațiul de valori promovat de ei. Nu avem obligații provenite din istorie față de ei. Nu cred că putem ignora anumite semnale, nu cred că putem merge prea departe în colaborare cu state din Asia, valorile de care ținem sunt cele europene”, a spus Klaus Iohannis.

De cealaltă parte, când Viorica Dăncilă a fost întrebată de ce a votat în Parlamentul European împotriva prelungirii sancțiunilor la adresa Rusiei, aceasta a răspuns: „De cele mai multe ori în PE deciziile de vot se iau în grupul politic. Nu am aplicat acest lucru când era vorba despre măsuri care vizau România sau împotriva României, cum au votat cei din PPE. Când în grupul politic s-a luat o decizie în privința Rusiei, ne-am aliniat toți grupului politic. În ce privește embargoul politic, au fost mai multe tentative de a fi ridicat, au fost multe dezbateri și unul dintre argumente a fost cel agricol. A fost o presiune din partea fermierilor pentru a ridica embargoul pe domeniul agricol”. A doua întrebare relevantă la care a răspuns șefa PSD a fost cea legată de liderul care i-ar răspunde la telefon dacă ar suna. „Dacă aș suna la Borisov, la Vucic dacă aș suna, mi-ar răspunde imediat. Având în vedere cât am susținut țările din Balcani, mi-ar răspunde, dacă aș vorbi de lumea arabă, de țările din Golf, mi-ar răspunde”, a spus Dăncilă, care apoi a adăugat: „Mi-ar răspunde liderii din UE pentru că am gestionat foarte bine președinția UE, sunt un pro-european convins. Eu sunt și patriot, și proeuropean și un transatlantic convins”. Nu are rost să discutăm despre ce putere de decizie și ce importanță au în politica internațională cei pe care i-ar suna Viorica Dăncilă: Boyko Borisov (Bulgaria), Aleksandar Vučić (Serbia) sau vre-un prinț din lumea arabă, comparativ cu liderii UE sau cel al SUA cu care actualul președinte pare chiar apropiat.

Una peste alta, cred că atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare românii ar trebui să continue sancțiunile începute odată cu referendumul pentru familie (atunci cei mai mulți nu au votat schimbarea Constituției pentru că nu voiau să voteze cu Dragnea), europarlamentarele și referendumul, nu împotriva PSD, ci pentru a sancționa derapaje și a arăta că România se ghidează după niște principii și orice forță politică ce va derapa de la ele va fi sancşionată electoral.