Este clar pentru tot mai mulţi români că nu a produce este cel mai dificil lucru, ci  a vinde cea ce produci, a şti să valorifici. Nici a avea nu este mai important decât a şti să valorifici cea ce ai.

În timpul marilor descoperiri geografice, şi după,  Spania aducea din colonii cantităţi uriaşe de aur şi argint, cât pentru toată Europa. Anglia aducea lână, blănuri, grâne etc... Ce ajunsese Spania când coloniile se desprindeau de ea şi ce ajunsese Anglia? În acealaşi timp, un diamant sau orice bijuterie, oricât de frumoasă ar fi, nu există şi nu valorează nimic dacă nu este în văzul lumii, până este recunoscută. Orice om şi orice popor, oricât de valoros ar fi, sau cel puţin la fel cu celelalte poate fi dosit, sub formă de Cenuşăreasă, spre folosul altora. Şi acum să revenim la valorile noastre naţionale. Noi, la ora actuală, avem trecute pe lista Patrimoniului Universal 11 obiective, 10 creaţii umane, plus Delta Dunării ca unicat natural. Ministrul Culturii a devenit receptiv în ultimul an. În martie a reuşit înscrierea colinzilor româneşti  (a grupurilor de colindători) în Patrimoniul Universal şi a propus înscrierea ansamblului Brâncuşi de la Tg. Jiu. Absolut lăudabil! Dar mai avem multe de făcut. Următoarele pe listă ar fi mărţişorul (Ziua primăverii! Ziua reînvierii naturii!), una dintre extrem de puţinele sărbători precreştine din Europa şi apoi Roşia Montană. Sigur că este o bătălie, fiecare popor se bate pentru onoarea sa. Dar mărţişorul, o sărbătoare românească, aceeaşi pe toată geografia românimii, iar acolo unde se mai întâlneşte (Bulgaria, fosta Iugoslavie) este moştenire de la vechiul substrat geto-dacic strămutat de romani la sud de Dunăre, ori emigrat şi asimilat de actualele popoare, ar putea deveni un brand de răsunet internaţional. Însoţit de festivaluri ale primăverii, culte şi folclorice, ar promova spiritualitatea românească. Ar fi şi un factor de unitate a românimii de pretutindeni. Astăzi, există români risipiţi aproape în toate statele lumii! Apropo de colinzi! Suntem aproape de 1 ianuarie şi majoritatea celor de la un nivel în sus ascultă Concertul de Anul Nou de la Viena! Cu perseverenţă şi-au transformat un obicei în cel mai ascultat concert de muzică cultă din lume şi din istorie, l-au transformat într-un brand care îi defineşte, înnobilându-i. Noi am intrat cu grupurile de colindători în Patrimoniul Universal, deci avem datoria de a le păstra şi promova. Ar fi un element de nobleţe pentru acest popor, dacă în seara zilei de 25 decembrie, nu în Ajun, s-ar organiza sistematic un Concert de Colinzi (bineînţeles doar cele introduse în Patrimoniu), difuzate în toată lumea. Sunt români în toată lumea şi cel puţin din curiozitate ar mai asculta şi alţii. Nu ar fi dificilă organizarea, e necesară doar voinţa. Am arăta lumii şi ceva din faţa frumoasă a românităţii. Prea am fost pictaţi cu fundul în faţă! Iar demersurile pentru Roşia Montană sunt necesare nu doar pentru valoarea sitului, pentru valoarea istoriei noastre, dar, în primul rând, pentru a le salva. Odată înaintată propunerea, lucrurile s-ar discuta altfel. Iar de cerut acest lucru nu l-au cerut doar românii. S-au exprimat în aceast sens arheologii englezi. Sperăm că Ministerul Culturii îşi va face în continuare datoria. Vor fi consemnaţi de istorie cu aplauze.