Am mai scris despre acest subiect în aprilie 2014. Reiterarea este necesară nu doar pentru etalarea şi a altor argumente, dar şi pentru că însămânţarea unei idei în mintalul colectiv este un proces lent, iar un ideal naţional nu are legătură cu clipa efemeră.

În fond, ce este o zi naţională? Este momentul mândriei naţionale, la orice popor, este un simbol al identităţii sale. Toate popoarele au o zi naţională. Nici măcar internaţionaliştii, indiferent de culoare, nu au avut curajul să nege naţiunea. Fiecare popor încearcă să-i dea un fast pe măsură, iar o sărbătoare cu adevărat publică este sărbătorită de întregul popor cu maximă bucurie, de la concerte şi expoziţii pentru o categorie de populaţie până la  "iarbă verde" pentru alte categorii de popluaţie. Dar toate acestea presupun nişte condiţii. Ca defilarea să fie o sărbătoare, ea trebuie să se desfăşoare în deplinătatea ei, în soare, iar nu cu soldaţi dârdâind, plouaţi, agasaţi de vreme. Pentru ca populaţia să participe la paradă trebuie să-i facă plăcere să o facă, să iasă din plăcere la spectacol, iar nu să dârdâie, venind doar din obligaţia sufletească de a-şi respecta patriotismul. Ce am văzut noi de acest 1 Decembrie? Nici măcar parada nu a putut fi completă din cauza vremii. Cele câteva mii de oameni din toată ţara afişau un vizibil disconfort din cauza ninsorii, ploii şi frigului. Cu ce plăcere trăiau ei Ziua Naţională? Ce înseamnă 1 Decembrie calendaristic? Meteorologii vă vor spune că în fiecare an normal primele zăpezi apar în România între 20-25 noiembrie. Că 1 Decembrie, meteorologic vorbind, are şanse maxime de a fi o zi mai mult decât neplăcută pentru serbări populare, cele fără de care Ziua Naţională riscă să devină doar scuturare de zdrenţe pentru politicieni. Dacă nu ar fi fost încălzirea globală şi toată apa care a căzut în ţară în ultimele zile ar fi fost zăpadă, am fi avut peste toată ţara un covor de 30-50 cm de zăpadă? În concluzie, 1 Decembrie este o zi total nepotrivită pentru a se sărbători o zi naţională, indiferent de semnificaţia istorică a datei. Pentru ca noi românii să ne putem bucura cu toţii la Ziua Naţională este necesară regândirea datei în cursul anului. Nimic mai nepotrivit decât iarna. Atunci ce să alegem ca să aibă o maximă semnificaţie identitară? Cam toate popoarele îşi aleg o dată cu mare semnificaţie istorică pentru acea ţară şi acel popor. La noi atât în regalitate, cât şi în comunism datele alese aveau şi evidente conotaţii politice. Alţii s-au ferit de aşa ceva. Nu este corect ca Ziua Naţională să ofere unora mai mult decât altora. După ruptura din decembrie conducerea politică română a ales 1 Decembrie ca dată fără conotaţii politice interne, de mare semnificaţie istorică pentru noi, dar nu la fel pentru toţi. Pentru basarabeni este de aceeaşi sfinţenie ziua unirii lor. Pentru bucovineni ziua unirii lor. Deci o zi sacră, dar nu la fel de sacră pentru toţi românii. În plus astăzi, milioane de români trăiesc la multe mii de km de pământurile româneşti. Pentru ei, chiar pentru cei cu profunde sentimente patriotice, aceste sentimente au, cel puţin ca nuanţă, un alt conţinut. Trebuie să ţinem cont de acest lucru. În condiţiile pe care le promovează globalizarea este nevoie de ceva care să-i unească pe românii din întreaga lume, oriunde ar trăi, în jurul Patriei-mame, aşa cum fac evreii. O dată cu semnificaţie religioasă este exclusă, deoarece românii, mai ales cei de afară, aparţin la cel puţin cinci culte creştine practicate în limba română. Iar noi avem nevoie de toţi românii. În concluzie avem nevoie de o altă dată, mai de vară, pentru a sărbători Ziua Naţională, de o dată fără semnificaţii politice, de o dată cu o semnificaţie care să-i unească pe toţi românii din diaspora cu toţi românii din ţară. Această dată (mă repet) care să corespundă tuturor acestor criterii şi cred că singura pe care o avem este Ziua Limbii Române, 31 august (conform Legii 53/2013). Ea, ca idee a apărut în Basarabia, ca zi dedicată renaşterii naţionale pe plan local, dar azi este oficiată şi în România. Ar fi ziua românilor din toate colţurile lumii, ar fi ziua rezistenţei la deznaţionalizarea diasporei, din zi cu conţinut oficial militar (parada) ar evolua spre o zi şi cu un conţinut cultural şi mai ales identitar. Este o dată "nici prea caldă, nici prea rece, este data cu care începe cea mai secetoasă lună din an (cea mai fără ploi). Puţin probabil ca politicienii să fie interesaţi de aşa ceva. Doar populaţia şi, mai ales, internauţii ar putea impune aşa ceva!