Soţul doamnei vice-premier Sevil Shhaideh, Akram, cel care cică s-a specializat în afaceri agricole cu regimul criminal de la Damasc, omul din pricina căruia ea a ratat funcţia de prim-ministru, a fost numit director în Ministerul Agriculturii. De ce tocmai la Daea?, s-ar putea întreba cineva. Păi, d’aia, că Daea nu comentează, el se conformează.

 

 * Dincolo de discuţiile legate de „nepotism” şi criterii de competenţă, devenite la noi, cu mult timp în urmă, simple nazuri soroşiste, ar trebui să ne întrebăm de când, la musulmani, se duce bărbatul după muiere, fiindcă în cartea lor sfântă scrie taman pe dos. Răspunsul e cam ca în bancul cu Ali, de când a fost minat deşertul sau de când interesele clanului o cer. Concluzia: cel puţin pesediştii noştri sunt mai liberali decât talibanii lor. * Tăriceanu gafează şi în vacanţă. Preşedintele Camerei s-a dus la Roşia Montană, probabil să vadă ce nu i-a reuşit să vândă împreună cu gaşca lu’ Şova şi Ponta. Una peste alta, la ieşirea din Muzeul Mineritului, şeful ALDE a fost primit cu un cor de huiduieli şi înjurături, spuse printre dinţi. Evident că, şi de data asta, Tăriceanu a fost băgat în faţă, iar oamenii care aşteptau la coadă au fost nemulţumiţi pentru asta. * Câteva chestii sunt clare, cel poreclit de presa bucureşteană „Repetentul” nu poate sta la coadă. Păi, altfel, dacă nu poţi sări peste popor, ce scofală chichirez-scofală e să fii mare om politic? În plus, onorabilul s-a cam încurcat iar în explicaţii. Prima oară a spus că aşa i-ar fi aranjat alţii vizita, pentru ca apoi să susţină că a stat la rând, ca toată lumea. Uite, d’aia merg prost lucrurile la noi. Avem o clasă politică ai cărei reprezentanţi nu sunt capabili să fie consecvenţi nici măcar atunci când mint. * Florian Coldea vrea înapoi în sistem. E clar, nu poate fără, dar – mai rău – „sistemul” însuşi se clatină fără el. Generalul de casă al lui Sebi Ghiţă a fost reîncadrat la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazu”, pe post de dascăl universitar. Dacă ar şti toate astea, voievodul şi-ar pierde capul a doua oară, de ruşine. Dincolo de faptul că Florian Coldea a candidat de unul singur şi, conform unor date de la dosarul de încadrare, ar fi ieşit pe locul doi, rămâne întrebarea: cum poţi să dai pe cineva afară pe motive de corupţie morală şi apoi să-l reangajezi să-ţi crească noile generaţii de specialişti ai SRI? Uite, vezi, d’aia merge ţara prost, că n-are „prinţipuri”. * Cică s-a făcut un calcul conform căruia, anual, se cheltuiesc cinci milioane de euro pentru ca ăi mai mari funcţionari publici să ia parte la tot felul de conferinţe şi seminarii gen pus coada la cireaşă, care se ţin la munte sau la mare, în hoteluri cu multe stele. Deci, pe mulţi bani! Dar, în condiţiile în care sindicatele nu-şi mai pot permite să-i trimită pe oamenii muncii în vacanţe, împreună cu familiile lor, e şi asta cumva o formă de compensare. De la şefu’ citire şi pe banii noştri. * Ministrul Pop, de la Educaţie, are probleme cu „genunchele”. Păi, ce să aştepţi de la un aşa mare intelectual care îşi face doctoratul la academia de miliţieni? Măcar e clar de ce, în minister, lucrurile merg aşa cum merg, adică şontâc-şontâc. Nu e prea clar cum ajunge un astfel de om în fruntea Educaţiei, dar e probabil ca tocmai abilitatea de a sta drepţi în genunchi să-l fi dus până acolo. Până una alta, genunchiul se mai operează, cu capul e mai greu. * „Vine iarna!”, vorba unui celebru personaj, şi asta nu e câtuşi de puţin o constatare meteorologică. Austriecii vor că Trassiberianul să circule până la Viena. Deci, în termeni de geopolitică, Siberia se va întinde până în inima Europei! Te pomeneşti că aşa au gândit şi tehnocraţii care au girat participarea României la înfiinţarea băncii lui Putin?! Atâta doar că lor „nu le vine niciun tren în gară”. Sau nu ştim noi... * În mărinimia sa, Guvernul pune nişte fructe şi legume pe lângă programul „Laptele şi cornul”. Aşadar, chiar dacă nu va rămâne în istorie ca mare constructor de autostrăzi, executivul condus de Mihai Tudose are şanse serioase să fie ţinut minte pentru cufureala naţională. * No, că s-a întâmplat minunea. Corneliu, episcopul Huşilor, a demisionat din funcţie. A fost o retragere aidoma cu cea a lui Coldea, de voie, de nevoie. Acum că Sinodul i-a constatat ieşirea... prin dos, ar fi culmea să îl vedem şi pe ăsta revenind, prin faţă. Că, la noi, se poate. * Discret că e vremea vacanţelor, România tinde să devină o tot mai însemnată zonă de tranzit pentru emigranţi. Sunt tot mai mulţi cei care au luat calea pribegiei şi ajung în zona litoralului nostru, dar nu pentru plajă. După cum spuneam, s-o luăm uşor, că suntem în vacanţă şi pentru atâta lucru nu se cuvine să tulburăm cumva dulcea toropeală a jupânilor. * Sigur, cineva s-ar putea întreba ce păzeşte SRI. Păi, cum ce? Toropeala. Uite, un subofiţer de la ei s-a apucat să vândă droguri taman din sediul instituţiei. Ceva e putred acolo. Pute şi nu-i loc de băgat nasul. Serviciul ăsta merge din pom în şanţ, de parcă n-ar fi nimeni la comandă. O demisie sau o schimbare la cel mai înalt nivel ar fi un gest de răspundere. Dar, probabil, şi preşedintele e toropit pe undeva. *

 

Călin Popescu Săriceanu