Guvernanţii de azi n-au să se lase până nu vor „tomni” cumva Pilonul II de pensii. Umblă vorba că matrapazlâcul ăsta, făcut tot cu banii noştri, desigur, n-ar avea nicio altă raţiune decât aceea de a putea fi susţinute pensiile speciale.

Dacă măcar beneficiarii ar avea o brumă de bun simţ, că de la politicieni n-ai ce aştepta, poate s-ar găsi cineva să spună: „Nu, mulţumim, nu vrem să fim noi noua nomenclatură capitalistă”. Da’... de unde? * Tot în legătură cu Pilonul II şi cu furăciunile oficiale, făcute de însuşi statul român, prin înalţii săi demnitari şi în interesul lor, s-a aflat că puşculiţa asta, din care ar trebui să-şi ia pensiile generaţia celor care au azi 40-50 de ani, are un deficit de circa un miliard de euro! Mai simplu, contribuţiile pentru pensii au fost plătite, însă Măria Sa Statul a „uitat” să le verse la Pilonul II. Le-a redirecţionat către alte „priorităţi”. Şi mai simplu, am fost furaţi. Asta se întâmplă de vreo zece ani încoace. Socotiţi cine a fost sau cine n-a fost la putere în acest timp! Deci n-ar fi exclus ca ideea asta cu demolarea Pilonului II să nu fie altceva decât o manevră prin care s-ar şterge urmele acestei imense hoţii de partid(e) şi de stat. * România mereu surprinzătoare. Primarul Ionuţ Păiuş, din Stejari – Gorj, s-a dat singur în judecată. Nu e cazul să jubilaţi, n-a fost o criză de conştiinţă. Mai înainte, omul şi-a dat oarece indemnizaţii şi a sperat că astfel le poate acoperi legal. Culmea ironiei, figura nu i-a ieşit. Acum are el de dat înapoi, la bugetul local, 5.000 de lei. Aşa-i trebuie! În România n-ai voie să faci figură de om cinstit nici măcar din glumă ori în interes propriu şi personal. * Iohannis a vorbit. Koveşi rămâne la conducerea DNA. Să vedem cine e ţinta următoare, el sau ea. * Probabil aţi aflat deja, s-a scumpit curentul. De ce? Păi, o posibilă explicaţie ar fi aceea că cinci directori ai Hidroelectrica au găsit de cuviinţă să îşi dubleze salariile, de la 34.000 de lei, la 68.000. Ca să fie bine, vorba aia, pentru toată lumea, şi celor şapte membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei le-au fost săltate indemnizaţiile, de la 11 la 23.000 de lei. E bine. * Unul dintre beneficiari chiar era la ananghie. Este vorba de secretarul general al guvernului, Andreea Lambru, cunoscută şi ca sexy-consiliera lui Tăriceanu. Un salariu de la guvern, o indemnizaţie de dincolo, o pleaşcă de dincoace... Trai pe vătrai, nenicule! * Şi, pentru ca toate lucrurile să fie cât se poate de la locul lor, s-a mai aflat că jucătorii de pe piaţa energiei s-au înţeles asupra preţurilor. Pe româneşte, ne-au umflat facturile. Dacă nu vă e clar de ce, mai citiţi o dată rândurile de mai sus. E vorba de salarii, indemnizaţii... Adevăru-i că ne fură. Consecinţe? Hai, să fim serioşi! * Dar, cum Dumnezeu e şi el român, ne-am scos. Nu mai e mult până când vom fi prima ţară din lume unde energia electrică va fi moca. Asta dacă e să ne luăm după „deştepţii” de la Ministerul Cercetării, care susţin că au soluţia pentru visul de veacuri al umanităţii. Da, avem un perpetuum mobile! Sigur, nimic nu-i perfect pe lumea asta. Deci n-a durat prea mult până când cei care au anunţat că românii ştiu cum să facă energie din nimic s-au făcut de râs la nivel mondial. E şi nu e tocmai aşa. Enunţul ar fi fost valabil dacă se referea strict la politicieni. În aproape 30 de ani, ei au reuşit să creeze un sistem care le aduce bani fără ca ei să facă mai nimic. Nimic bun pentru noi. * Ungurii au un meci cu Soros, alţii se bat cu migranţii, Dragnea a devenit cavalerul fără pată şi prihană al familiei tradiţionale. Ca să vezi! Deci cuplul în care el are puţin peste 50 şi ea i-ar putea fi fată, aproape nepoată, chiar ţine de familia tradiţională?! Poţi judeca un popor după subiectele care îl excită politic şi electoral. Uite unde se afla apărătorul valorilor tradiţionale, în braţele Irinucăi! Dar oare şi promovarea femeii, până în cele mai înalte funcţii, vezi cazul prim-ministrului, ţine tot valorile tradiţionale ale poporului nostru? Să fim sinceri. În familia tradiţională, aia de la Teleorman, Vasilica nu trecea peste poziţia de şef la cratiţe. * Herta Müller, sigurul „român” care a luat Nobelul, a fost suspendată din Uniunea Scriitorilor. Manolescu & Co. ţin de litera statutului mai tare decât ţinea Mao la cărticica aia roşie. Deci o datorie de 1.500 de lei a dus la suspendarea dnei Muller. Au mai „suspendat-o” şi alţii de pe la noi... Aşa ne tratăm valorile! Cu venin. * Ca şi cum fotbalul nu s-ar juca pe goluri, ci pe „talente”, Răzvan Burleanu a reuşit blatul de a mai rămâne, pentru patru ani, preşedinte al FRF. Da, Lupescu era omul politicienilor... Dar fie al dracului ăla care şi-o mai lăsa un job european ca să vină să facă ceva în România! Da, Ionuţ, aşa îţi trebuie! N-ai decât să plăteşti taxa de fraier şi să te bucuri dacă ăştia nu te şi leagă! * Ex-ministrul Justiţiei, Florin Iordache, delirează juridic, cu folos pentru penali. Dacă va fi cum a propus preşedintele Comisiei pentru modificarea Codului Penal, Dragnea va putea cere rejudecarea dosarului în care a fost condamnat. Cine ştie, poate, de data asta, îl şi scot nevinovat. * În plus, cei care au condamnări mai mici de zece ani vor putea ieşi din puşcării după ispăşirea a doar jumătate din pedeapsă, nu ca acum, după ce au fost puşi la poprire măcar două treimi din timp. * Mai mult, ca să nu li se mai spună penali cu anticipaţie, politicienii vor să le interzică procurorilor, sub pedeapsa cu închisoarea, să mai dea detalii din dosare. Sigur că, până la finalul procesului, se pot întâmpla multe. Depinde de cum te ai cu Puterea... * Se poate şi mai rău? Se poate! Dacă îl laşi pe Iordache să facă legi. Cică dosarele cu autor necunoscut, care nu sunt soluţionate într-un an de zile, ar urma să fie clasate. Dedicaţie! Adică, dacă politicianul X fură şi scapă neprins vreme de un an, s-a scos. Mă rog, ei se scot oricum până la urmă... Dar ce ne facem cu criminalii, violatorii, hoţii de rând? Ştie oricine că mari dosare din istoria criminalisticii au fost rezolvate chiar şi după zece ani, pentru că, întocmai ca politicienii noştri, nici penalii de rând nu se rabdă să nu mai facă, măcar o dată. Trăiască şi înflorească R.P.R.! Republica Penalilor România! * În aceste condiţii, e aproape imposibil de înţeles de ce figuri precum Udrea, mai nou, Bica, aleg „exilul” în Costa Rica. Păi, în România o să fie mai uşor să furi câte o mică avere, riscând cinci ani de puşcărie, decât să munceşti o viaţă pentru nimic. * După cum stă treaba, în ceea ce priveşte „victimele politice” din ţara noastră, statul nu poate scăpa cu faţa curată decât declarând război şi anexând imediat ţara din America Centrală care nici măcar nu are armată. Apoi vom declara Costa Rica drept colonie penitenciară a României şi îi vom trimite acolo, în vacanţă, pe toţi penalii ţării. * Poate vă mai apucă, din când în când, revolta. Poate vă întrebaţi, câteodată, cum sunt posibile toate astea?! Iată că, în ţara în care „deputatul mitralieră”, Cătălin Rădulescu, spune că e „legist”, fiindcă respectă legea, se poate orice. De fapt, n-a greşit mult. El, împreună cu câţiva colegi de partid, chiar se ocupă cu necropsia democraţiei din România. Încă pe viu! * Ah, şi madam Dăncilă! „România şi Italia sunt parteneri PRIVELEGIAŢI...”. Privegheaţi chiar, am putea spune. Mai ales în ceea ce ne priveşte. * Zilele acestea, la Bucureşti, se va deschide Muzeul Antreprenoriatului Românesc. Dacă ţinem cont de faptul că, doar în primul trimestru al acestui an, peste 22.700 de firme şi-au încetat activitatea, înfiinţarea acestei instituţii vine ca o consecinţă firească a „revoluţiei fiscale”. Orice iniţiativă privată va deveni, în curând, filă de istorie, mostră de muzeu. * Călin Popescu Tăriceanu: „În ALDE există ofiţeri acoperiţi”. Să fie vorba de foşti sau actuali? Că, pentru cel puţin una din variante, o ipoteză plauzibilă ar fi: „Şi primul dintre ei sunt eu”. * Dar ce e mai rău şi mai rău e că nici Opoziţie nu prea avem. Ludovic Orban, „premierul” Opoziţiei, nu vrea să spună de unde-şi ia salariul. Ăsta da liberalism, asta da transparenţă. Ia poftim de-l schimbă pe dracu’ cu tac’su! Umblă vorba că, pentru ca ditamai preşedintele partidului să aibă şi el o pită, câţiva demnitari liberali de prin teritoriu ar fi pus mână de la mână şi de la bugetul local, desigur, şi şefu’ e plătit ca mare „consultant”. În ce o putea da el consultaţii?! O astfel de atitudine decredibilizează un întreg mandat de eforturi orientate către a spune lumii: „Noi suntem mai buni decât ei”. Pe cuvânt? Da' de unde! Toţi o apă şi-un pământ! *

Iordache, altă liberare!?