Într-o zi, pe strada mea, într-o casă foarte mare, s-a mutat o familie, care avea o fată de vârsta mea. Nu exagerez când zic o casă foarte mare. La început, tânăra ieşea foarte rar să-şi plimbe câinele, însă, peste vreo doi ani, m-am întâlnit cu ea mai des decât credeam. Eu şi prietenii mei i-am propus să stea mai mult cu noi. A acceptat şi astfel am ajuns să o cunoaştem mai bine. Prima dată ni s-a părut că este de treabă, întelegătoare amabilă şi deloc încrezută. Ceea ce am observat a fost că ea se împrietenea cu fiecare pe rând, ocupându-şi timpul cu acea persoană. Ea, având o groază de bani, încerca să ne cumpere pe fiecare de câte ori avea ocazia, purtându-ne din magazin în magazin. Căutând să ne impresioneze, s-a hotărât să ne prezinte casa ei. Se purta ca un ghid într-un muzeu. Nici nu i-a trecut prin cap că ne-am fi putut simţi prost într-o asemenea situaţie, având în vedere diferenţa dintre locuinţele noastre şi vila ei. Pe măsură ce trecea timpul şi o cunoşteam din ce în ce mai bine, am început să înţelegem care era adevăratul motiv pentru care s-a "împrietenit" cu noi. Am realizat că nu ne plăcea pentru caracterul sau comportamentul nostru, ci avea pur şi simpu nevoie de cineva cu care să mai povestească din când în cănd şi să-şi umple timpul. Se simţea singură. Acum studiază la un alt liceu din oraş şi acolo a cunoscut persoane cu un statut financiar asemănător cu al ei. În aceste condiţii, a început să petreacă tot mai mult timp cu ei şi să ne neglijeze pe noi. Singura ocazie cu care ne mai vizitează e atunci când noii ei prieteni îşi fac planuri care o exclud. Şi aceste ocazii au devenit din ce în mai rare. Acum, am ajuns să înţelegem cu adevărat cu cine aveam de-a face. Ştia foarte bine să se prefacă şi să ne facă să credem că suntem printre cei mai buni prieteni ai ei. Reuşea să se comporte în aşa fel încât să fie îndrăgită de toţi. Cu toate acestea, consider că viaţa ei nu este atât de roz pe cât pare. Aparent, are tot ce îşi doreşte, însă în viaţă banii nu cumpără totul, nu aduc fericirea. O asemenea persoană nu poate să-şi facă prieteni adevăraţi atâta timp cât nu îşi schimbă comportamentul. Sunt convinsă că mulţi se împrietenesc cu ea pentru condiţia ei materială, însă acesta nu a fost şi cazul nostru. În plus, tocmai faptul că îşi permite să cumpere orice îşi doreşte o face să nu se mai bucure de nimic. Din aceste motive, mie personal nu mi-ar plăcea să trăiesc viaţa ei!