Pledoaria mea a început în aprilie 2013, atunci când Consiliul Local (membrii USL), la iniţiativa şi îndemnul primarului Ilie Bolojan, a adoptat hotărârea de sistematizare a Pieţei Unirii din municipiul Oradea. Reamintesc în rezumat principala prevedere care a obligat Armata să ia poziţie. Se referă la ideea iresponsabilă a primarului de a muta statuia primului unificator al românilor, Mihai Viteazul, în cimitirul Olosig (devenit parc), iar în Piaţa Unirii, în locul voievodului, să fie înălţată statuia Regelui Ferdinand.

Este firească reacţia mea în apărarea onoarei şi demnităţii românilor, a cadrelor militare active, în rezervă şi retragere cu atât mai mult cu cât în august 1992, Consiliul Local de atunci a hotărât acordarea dreptului de a înălţa statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul Garnizoanei Oradea. Totul cu banii cadrelor active şi de rezervă din Oradea, cu avizul Ministerului Culturii. Este greu să înţeleagă primarul că Piaţa se numeşte Unirii, iar aici Mihai Viteazul şi Regele Ferdinand îşi au locul unul lângă celălalt. Înainte de toate, ar trebui să fie un act de cultură din partea Consiliului Local. Cum pot să cred că Armata, cadrele active şi de rezervă cetăţenii municipiului Oradea pot să aibă o cadenţă comună cu oamenii nereprezentativi din Consiliul Local. După un an de zile, în ianuarie 2014, primarul Oradiei acordă un interviu săptămânalului Bihoreanul, din care reţinem:

Întrebare: De ce ţineţi morţiş să mutaţi statuia lui Mihai Viteazul în Parcul Liniştii (ştiam că printr-o hotărâre a Consiliului Local numele cimitirului Olosig a fost schimbat în Mihai Viteazul şi nu Parcul Liniştii - n.n.)?

Răspunsul Primarului Bolojan: "Nu ţin morţiş, dar cred că aşa este corect. Din punctul meu de vedere, cel mai important moment pentru comunitatea românească din Oradea este preluarea administraţiei în 1919. Că le place unora, că nu le place, acesta este adevărul istoric. De aceea în centrul oraşului se cuvine să revină statuia regelui Ferdinand".

După lectura interviului, a răspunsului dat, referitor  la mutarea statuii lui Mihai Viteazul, am simţit  un gust sălciu de insatisfacţie, chiar de revoltă personală, alăturându-mă stării de spirit a cadrelor militare active, rezervă şi retragere, a veteranilor de război, a cetăţenilor Oradiei.

Jocul de-a mutatul statuilor este o dovadă de semidoctism şi autoritarism politic în exercitarea funcţiei de primar. Tonul semidoct şi naivitatea ca subînţeles, simplitatea dezarmantă a ideilor unice, care-i aparţin: "comunitatea românească"?, "adevărul istoric"?, "că le place unora"!, "că nu le place altora"?! Acţionează aplatizând, lăsând să treacă prin sită numai ce-i convine cetăţeanului primar Bolojan. Dar astăzi, când vulturii se târăsc, iar râmele zboară, este uşor de înţeles sensul "politicii de cadre" implementate de partidele politice. USL local uită un lucru deosebit: oamenii politici se cresc, nu se nasc cu forcepsul. "Cine nu ştie să zâmbească să nu-şi deschidă prăvălie". Mă supără mai cu seamă atmosfera îngăduitoare de cameră cu ferestre închise în care câţiva consilieri USL se complac uneori în gesturi retorice necorespunzătoare, pierderea proporţiilor juste în aprecieri. Numai aşa au votat, conform algoritmului politic, în unanimitate, dar fără raţiune.

Totul este o amăgire. Probabil şi-au făcut iluzia că se poate eterniza.

Goethe spunea: "Fapta e totul, gloria - nimic". Ne-am dat seama mai de mult că se cuvine să-mi spun părerea cinstit, dar răspicat: ăsta nu este climat cetăţenesc. De aceea militarii îl vor numi pe primar "omul obstacol". Aşteptăm ca prefectul şi cei doi lideri locali ai USL să escaladeze "obstacolul". Cam târziu!

Tocmai de aceea considerăm hotărârea Consiliului Local nulă; vom apăra cu toată seriozitatea în momentul în care cineva va îndrăzni să se atingă de ea.

Armata activă şi de rezervă, cetăţenii municipiului n-au cunoscut, nu cunosc şi nu vor cunoaşte niciodată starea înfrângerii, o ştiu prea bine pe cea a victoriei. Crezul acesta i-a însoţit în permanenţă pe Decebal, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Al. I. Cuza, Regele Ferdinand, Mareşalul Antonescu şi foarte mulţi alţii. Iată, domnule primar, pentru cine bat clopotele. Cu înaltă consideraţie acestora!

General (Rz) Mihai Corneliu LUNGU, fost inspector general al Armatei României şi diplomat