Unul din subiectele fierbinţi ale acestei... veri şi mai fierbinţi este alegerea înaltului funcţionar public care urmează să conducă, în perioada următoare, Instituţia Prefectului Bihor. Prin efectul Constituţiei din 1991 şi al legilor administraţiei publice locale (atât cea din 1991, cât şi cea din 2001), rolul prefectului era în principal de a efectua controlul legalităţii actelor administrative locale şi de de a urmări concordanţa acestora cu Programul de Guvernare, prefectul fiind membru al partidului politic aflat la guvernare. Odată cu intrarea în vigoare a Legii 340 din 2004, atribuţiile prefectului (cu statut de înalt funcţionar public şi care nu mai poate fi membru de partid) se focalizează în principal pe coordonarea structurilor deconcentrate teritorial (inspectorate direcţii, agenţii) ale administraţiei centrale. Deşi, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, spectrul de atribuţii şi competenţe pentru prefect a rămas acelaşi, instituţia are alt rol în cadrul administraţiei româneşti, plecând în primul rând de la calitatea acestuia de persoană neînregimentată politic. Acum Guvernul numeşte prefectul, la propunerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în baza concursului organizat prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Unul din primele concursuri organizate în acest context va fi cel din zilele de 25 şi 26 iulie, când urmează a fi verificaţi candidaţii înscrişi pentru a ocupa funcţiile de prefect (Bihor) şi subprefect (Covasna). Despre concurs n-avem prea multe de spus, un amănunt este de reţinut totuşi (faţă de cele ce s-au scris şi spus în presă în ultimele săptămâni), anume acela că doar în situaţia în care nu s-ar fi înscris la concurs candidaţi care "au absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici ori au exercitat un mandat complet de parlamentar" pot fi primiţi la concurs şi candidaţi care nu îndeplinesc aceste condiţii. Având în vedere că avem cunoştinţă cum se derulează astfel de programe de formare (cursuri de week-end în staţiunile de pe Valea Prahovei sau alte asemenea, la care sunt trimişi "beizadele" şi alţi protejaţi ai unor factori de decizie de la un moment dat), apreciem că acest concurs nu este chiar atât de obiectiv pe cât ar dori să pară. E o părere, pe fond, desigur, noi avem convingerea că va fi ales cel mai bun. Înainte de 1989 aflasem noi de prefect mai ales atunci când citeam despre Ştefan Tipătescu, cel care îi punea coarne unui celebru "prezident de comitete şi comiţii". Mai aflasem şi despre unul Coriolan Drăgănescu, care din lider al studenţilor protestatari ajunsese prefect şi organizator al sistemului de reprimare a mişcărilor studenţeşti de protest. Putusem citi şi despre prefectul Gabriel Marinescu - preşedinte de onoare al clubului Venus Bucureşti, care, din răzbunare, la 15.05.1938, îi arestase pe Iuliu Baratki ("Minunea Blondă" - născut în 1910, la Oradea) şi alţi trei jucători ai echipei care învinsese în semifinala Cupei României echipa clubului patronat de el. Haideţi să încercăm să rememorăm câteva lucruri despre istoria post - decembristă a instituţiei în Bihor şi cei care au ocupat acest scaun. "Revoluţia" a făcut să dispară primul-secretar, s-a născut atunci Prefectura Judeţului Bihor, care avea să fie condusă de un jurist, care şi astăzi este unul din cei mai redutabili în Baroul Bihor. Alegerile libere din 1990, 1992 şi 1996 ne-au adus patru prefecţi ingineri ca formaţie profesională. Înainte de 2000, a mai fost un matematician (azi stabilit "peste baltă" în Canada), iar după aceea a urmat un profesor despre care aflam din Monitorul Oficial că a susţinut financiar partidul care avea să câştige alegerile exact cu aceeaşi sumă (100 milioane ROL) cu care îl sprijinise cel care avea să fie şeful Guvernului. A urmat un economist, fost longeviv parlamentar, dar şi revoluţionar pe deasupra. Apoi a urmat din nou un jurist, care şi-a exercitat prerogativele în perioada anului electoral 2004 (cu rezultatele cunoscute). Schimbările rezultate din alegeri ne-au adus ca prefect o personalitate complexă (inginer şi matematician), care şi-a pus amprenta profund asupra administraţiei judeţului, însă, în cele din urmă, pe fondul puternicelor frământări şi mutaţii care au loc în societatea românească de azi, a trebuit să plece. Ce va urma? Aşteptăm cu toţii răspuns la această întrebare, prin prisma şi a celor deja vehiculate în presa locală şi centrală pe această temă. Sunt mulţi care apreciază că acest concurs nu va avea doar o singură rundă. Vorba unui amic hâtru: "Vom trăia şi vom vedi!"