În spiritul pandemic şi restrictiv al anului de graţie 2020, Moş Nicolae a livrat din desagă cele mai mici procente de participare la vot din ultimii 30 de ani. Partidele mari s-au trezit cu procentul mic, altele au eşuat în tomberon, în timp ce un mic grup gălăgios a găsit procentul de AUR.

 

Înaintea alegerilor de un singur lucru eram sigur, că UDMR va intra în Parlament cu veşnicul procent de şapte virgulă ceva. O constantă a vieţii politice de care nu se îndoiesc cei mai entuziaşti alegători ai Uniunii, fie ei din Miercurea Ciuc, Babadag, Dolhasca, ori Roşiorii de Vede. În procesul basculării procentelor din urne în dreptul partidelor, balamaua o reprezintă prezenţa la vot şi de ea depind probabilităţile electorale. Pe 6 decembrie,  lehamitea, comoditatea balcanică - am vrut să scriu lene :)) - lipsa inteligenţei civice şi moţul peste toate, pandemia, au avut grijă ca alegătorii să găsească altceva mai bun de făcut decât să piardă zece minute din viaţă în faţa urnelor. O prezenţă scăzută la vot generează întotdeauna probleme mari. În primul rând o legitimitate fragilă pentru toate partidele care au intrat în Parlament. Imensa masă tăcută de cetăţeni care nu au votat nu poate fi revendicată de niciun partid, prin urmare avem o mare problemă: ce gândesc de fapt aceşti oameni care nu s-au exprimat prin vot? Ce doresc ei să se întâmple cu această ţară? Nu vom şti prea curând. Apoi, faptul că un mic procent de alegători a votat atât de fragmentat, a condus la dispariţia unor partide de buzunar şi apariţia în peisajul parlamentar a unei anomalii. Această abatere de la regulă venită parcă de nicăieri este rezultatul aproape exclusiv al restricţiilor impuse, uneori neinspirat, de liberali şi marele şef de trib de la Cotroceni. Înfiinţat în urmă cu un an, AUR a fost extrem de activ pe reţelele sociale şi la evenimentele religioase. Nu degeaba CTP, acest guru al poreclelor şi zicerilor, l-a botezat „partidul moaştelor”. Cu un mesaj antisistem, religios cu iz taliban, naţionalist extremist şi antioccidental, acest partid născut în umbra peluzelor a adunat în jurul său votanţi eterogeni, dar care s-au regăsit într-o părticică de mesaj din acest ghiveci periculos. Apoi, mesajul tranşant al liderilor AUR, că nu vor colabora cu niciun partid, deoarece „sunt altfel”, este teribil de asemănător cu cel transmis în trecut de liderii nazişti sau bolşevici. Atât naziştii cât şi bolşevicii au refuzat orice colaborare în spirit democratic şi au încercat, şi reuşit în cele din urmă, să preia puterea eliminând practic celelalte partide, iar rezultatul a chinuit o întreagă planetă şi rănile sunt nevindecate. Din acest punct de vedere, mesajul AUR este unul extremist şi deloc în interesul european şi euroatlantic al României.

Intrarea AUR în Parlament poate să însemne doar un accident electoral, o cale ce duce către nicăieri şi abandonată într-un târziu, în procesul evolutiv al societăţii, dar poate însemna şi un derapaj periculos. Procentele pe care AUR le culege şi din Diaspora - pe locul unu în Italia şi doi în Spania - arată că românii înstrăinaţi suferă teribil după „acasă”, iar mesajul naţionalist, „dreptate pentru români” (nu-i aşa că sună bine pentru românii care muncesc pe rupte şi înghit multe în străinătate?!), a mers drept la ţintă. Uite cum a pierdut „fără hoţie” procente bune în diaspora, care s-a prins că hoţia e cam peste tot, suportabilă la dimensiuni rezonabile, însă dorul după acasă rămâne ca o rană deschisă şi, prin urmare, foarte predispusă la infecţii.

Rezultatul electoral de Moş Nicolae va produce patru ani nevrotici în politică şi viaţa noastră de zi cu zi. Nu vor exista schimbările majore pe care şi le doresc românii, ci doar negocieri interminabile, şantaje şi scandaluri politice. Ce poate fi schimbat însă relativ uşor este sistemul de vot, care să genereze o prezenţă ridicată şi o revigorare a democraţiei. Votul prin corespondenţă de acum este falimentar, însă poate fi pus la punct. Introducerea votului obligatoriu poate fi o soluţie, dar nu una interesantă pentru români - nepăsători la reguli şi fricoşi de pedepse, vor vota cu sictir, nu raţional. O variantă mai la îndemână ar fi votul electronic prin intermediul smartphone-ului, a tabletei, a laptop-ului şi securizarea votului prin cod unic şi tehnologie de tip „blockchain” – aplicată cu succes în tranzacţii online. Triada vot clasic, prin corespondenţă şi electronic ar rezolva problemele mari generate de procentele mici rezultate din prezenţa la urne.