Puii lui Horthy ne calcă în picioare! (I)
Scufundate în micimea jocurilor şi ciorovăielilor politice fără sfârşit, clasa politică, presa şi opinia publică din România pierd din vedere fapte extrem de grave ce se petrec în chiar inima ţării. În vreme ce, la Bucureşti, capul de afiş al actualităţii e monopolizat de lupta obsesivă pentru putere, la Sfântu Gheorghe, chemările pline de ură anti-românească au ajuns la un punct peste care numai inconştienţii pot trece cu uşurinţă.
Publicaţia de limbă maghiară „Európai Idő” („Timpul Europei”) a publicat, în numărul din 26 mai - 8 iunie, un articol extrem de dur, încărcat cu o ură dementă împotriva românilor. Textul, intitulat „Sfidătoarea îngrijorare românească”, reprezintă apogeul provocărilor şi instigărilor găzduite de această fiţuică renumită, în ciuda denumirii sale, pentru conţinutul consecvent antiromânesc, antisemit şi antieuropean. Autorul, Kolumban Sandor, trece mai întâi în revistă „nenorocirile” abătute de români pe capul secuilor: de la bisericile „cu clopotniţe în formă de ceapă”, până la „gunoaiele Moldovei”, care „au inundat spaţiul vital maghiar”, unde „precum cuscuta din lucernă, aşa sufocă”. Nu lipsesc referirile la şcolile cu predare în limba maghiară, din trecutul apropiat, cu metodele lor dictatoriale de învăţare a limbii române, „care deşteaptă, până şi azi, în inimile copilaşilor, dispreţ şi scârbă”. Cât despre şcolile româneşti, acestea erau frecventate doar de acei copii maghiari pe care părinţii voiau să-i pregătească pentru a „putea linge, cândva, mai eficient, fundurile şefilor români”. După ce deplânge şi „sărmana amărăciune a înfometatului”, din vremea lui Ceauşescu, autorul creionează un portret al prezentului, dominat de cazărmi româneşti, ură, sărăcie, corupţie, câte un poliţist la suta de maghiari şi funcţionari publici care nu vorbesc limba persecutaţilor unguri.
„Unde era, faţă de toate acestea, epoca lui Horthy?”, se întreabă el, apoi, retoric, după care îşi extinde aria reflecţiilor: „Măcar de ar mai fi şi acum o părticică din el prin Iudapesta, ca să cureţe tot gunoiul iudeo-comunist de acolo, pentru că lipsa de apărare a maghiarilor rămaşi în afara graniţelor şi, datorită acesteia, asuprirea lor dezlănţuită, se hrăneşte din laşitatea renegatei clase politice de astăzi, din nepăsarea şi dispreţul ei chiar faţă de maghiari”.
O dată descărcat of-ul faţă de politicienii de la Budapesta, botezată „Iudapesta”, Kolumban se dezlănţuie cu sălbăticie împotriva celor care sunt, de fapt, ţinta principală a diatribei sale: „Domnilor, voi, câini din Bucureşti! (e totuna dacă sunteţi maghiari sau sunteţi români, toţi sunteţi, la un loc, o grămadă de căcat!). Ce cadou aţi primit voi în anul 1920 de la francezii voştri masoni, sifilitici, îngâmfaţi, împuţiţi? Ce parte de ţară, cu ce structură dezvoltată, înfloritoare? Pe lângă aceasta, regatul era o grămadă de gunoi de grajd. Şi din unturile acestei părţi l-aţi cârpit în felul în care arată acum. Din grăsimea, impozitele pe care le-aţi supt din noi.
Dovadă este faptul că poporul vostru regăţean îşi satisface cele mai elementare nevoi omeneşti, şi azi, în secolul XXI - de-i zăpadă, ger, ploaie pe câmp - în cel mai bun caz în porumbişte. Nici măcar până acolo nu aţi ajuns, ca lumea să nu vă vadă dosul atunci când de prin el se stoarce, stropeşte, produsul finit. (Conform unei statistici efectuate în plan naţional, 45% din populaţia României nu dispune de closete! Cea mai mare parte dintre cei 45% nu locuieşte în Transilvania, şi mai cu seamă nu în Ţinutul Secuiesc.)… Atât! Fără voi Ţinutul Secuiesc ar fi Paradis, Grădină a Edenului! Pricepeţi? Ţinutul Secuiesc a existat mai bine de un mileniu si jumătate fără voi, a dăinuit fără dominaţia românească şi va exista şi de acum înainte.”
Finalul incendiar al acestui articol abject, din care am citat pe larg pentru a nu exista dubii, îl veţi putea citi în numărul de mâine. Deocamdată, comentariile sunt de prisos. Aici e vorba de jignirea incalificabilă a românilor şi de instigare la separatism. SRI, Poliţia şi Parchetul trebuie să-şi facă datoria şi să acţioneze! Politicienii români, dacă mai au un dram de conştiinţă, trebuie să ia atitudine! Guvernul, Preşedintele şi Parlamentul care îngăduie aceste mizerii n-au decât să se ducă văzând cu ochii, dacă nu sunt în stare să apere demnitatea propriului popor!
PS: Puteţi comenta acest articol pe pagina de Internet a autorului: http://blidaru.wordpress.com
Comentarii
Nu există nici un comentariu.