Luni: Se spune că adevărul iese întotdeauna la iveală, precum untdelemnul. Iată că se face lumină şi în legătură cu unele momente din istoria noastră foarte recentă. Nu mai departe de începutul săptămânii, un pesedist cu acte în regulă, Tudor Drăghici, recunoştea că partidul său a avut oameni infiltraţi printre protestatarii, de acum un an şi jumătate, din Piaţa Universităţii. Nu mulţi, circa jumătate dintre „revoluţionari", aceştia fiind plătiţi cu 50 de lei pe seară. Te pomeneşti că cealaltă jumătate era arvunită la fel, dar de PNL?! Aceste dezvăluiri l-au făcut pe Codrin Ştefănescu, şef de galerie şi protestatar din convingere, să declare că, până-i lumea, el nu mai iese la „rivoluţie". Poate că idealurile or fi izvorând ele din conştiinţă, însă e tot mai clar că, în ziua de azi, locul acesteia e undeva în stomac...

Marţi: Liberalii l-au mazilit pe Chiliman. Ca să nu se lase mai prejos, Vasile Blaga a pus şi el în scenă execuţia unui număr de intelectuali, vinovaţi de a fi atentat la coeficientul de cultură şi democraţie al PDL. Este vorba de: Preda, Baconshi, Paleologu, Voinescu... Li s-a spus, fără perdea, că ar face mai bine să părăsească ei partidul, ca să nu fie puşi în situaţia de a fi daţi afară. Ceva mai târziu, constatând că se face de râs şi că riscă să ducă PDL-ul definitiv de râpă, preşedintele a făcut unele concesii. „Să nu mai plece decât Preda şi Baconschi!". Oare schema clasică, „divide şi stăpâneşte", ţine şi cu duşmanii din interior? Un lucru e cât se poate de clar, PDL nu va mai fi niciodată ce a fost, cum mortu' de la groapă nu se mai întoarce în veci.

Miercuri: „După lupte seculare", care au durat vreo săptămână, ministrul Şova a reuşit să se lepede de contractul cu Bechtel. După ce că, la zece ani de la semnarea lui, ne putem mândri că avem un singur tronson de autostradă, plătit scump, cu 1,5 miliarde de euro, mai trebuie să dăm „binefăcătorilor" noştri vreo 175 de milioane: despăgubiri, datorii, restanţe... Zău că suntem o ţară de râsul curcilor! Cum se poate să picăm mereu de fraieri? Dacă stai puţin să te gândeşti, schema e destul de simplă. Cam aceiaşi oameni care au negociat, atunci, contractul au discutat şi acum condiţiile rezilierii. Credeţi cumva că au făcut-o pe degeaba sau că, din pură întâmplare, avocaţii americanilor sunt apropiaţi ai familiei ministrului?! Vorba aia, om fi noi săraci, dar chiar proşti nu suntem!

Joi: Deranj mare pe acoperiş, printre Antene. Directorul general, Sorin Alexandrescu, a fost ridicat, din faţa casei sale, şi dus la DNA, de unde a fost plantat direct în arest, pentru 29 de zile. Omul familiei Voiculescu este acuzat de şantaj. Victima pare a fi nea Mitică de la Ligă. Dragomir spune public că a fost „presat" de Antene să intre într-o combinaţie cu transmisiile fotbalistice din care concurenţa, grupul omului de afaceri orădean Teszari Zoltan, ar fi ieşit în pierdere. Pe de cealaltă parte, echipa de şoc a lui Voiculescu, cei mai colţoşi ziarişti, ţipă că e o înscenare pusă la cale de proaspătul şef al DNA, Codruţa Koveşi, evident împinsă de la spate de însuşi preşedintele Băsescu... Rămâne de văzut care va fi părerea justiţiei... Dacă om trăi până să se termine procesul ăsta. Că Varanu' are şi altele la rând care trenează de o veşnicie.

Vineri: Modificarea Constituţiei, „pe ici pe colo prin părţile esenţiale", a trecut, de la popor, la parlamentari. Printre propuneri nici vorbă de reducerea numărului lor sau de desfiinţarea uneia dintre camere. Din contră, Legislativul ar urma să îşi sporească puterile. USL vrea să facă din preşedintele ţării o marionetă, însă totuşi una aleasă de popor. De aici se vede cel mai bine câtă putere ne-a rămas. Avem dreptul de a ne alege direct un personaj care va fi mai mult o momâie oficială. De restul se ocupă domniile lor, parlamentarii. Ca un banal exemplu, s-a inventat „moţiunea constructivă", care practic leagă guvernul de locul de muncă. Cică, dacă vrea să dea jos executivul, opoziţia va trebui să propună şi un guvern alternativ. Măsura asta, odată ajunsă în Parlament, nu va face decât să ascută mai mult resentimentele şi lupta politcă. Deci vom mai vedea moţiuni care să treacă, probabil pe la Paştele Cailor...

Sâmbătă: Fiindcă vorbirăm de scumpii noştri parlamentari, în ton cu aniversarea Zilei Copilului, trebuie să amintim că, prin grija lor, ar putea deveni lege două iniţiative care, sigur, vor face viaţa mai bună celor mai mici cetăţeni ţării. Prima dintre ele este introducerea votului de la 16 ani. Excelentă idee! La vârsta aia nu ştii exact unde ţi-e buletinul, de unde să ştii cu ce să mănâncă politica?! Dar, avantajul e că, pentru o trupă şi-o bere, poţi aduna voturile cu găleata... Cea de-a doua idee ar fi dreptul la muncă începând cu vârsta de 15 ani. N-ar fi mai bine de pe la 10? Că, oricum, de şcoală nu se mai sinchiseşte nimeni!

Duminică: O adevărată criză parlamentară este ţinută cu străşnicie departe o ochii şi urechile opiniei publice. Fiindcă au vrut să o ia ieftin, dar să fie de calitate superioară, Legislativul nu mai are hârtie igienică. Cică acest produs, indispensabil igienei, ar fi ajuns să se dea pe baza cartelei de vot. Nu-i nimic, poate măcar aşa vor afla şi domniile lor că situaţia, în ţară, e de c... riză.

Cetăţeanul surmenat