Sfântă ne fu' vacanţa de Rusalii. Nu ştiu cum s-a făcut dar nici un politician n-a mişcat în... cucuruz. Se aşternuse aşa o pace peste ţară... * Şi, când de-o dată, poc! D.D. vrea în libertate. După ce a încasat cinci ani pentru şantaj, domnul OTV cere regim deschis. Poate mai bine o condamnare la locul de muncă. Să prostească iar poporul cu televizorul. „Că nici nu ştiţi ce pierdeţi"... cât timp stă el acolo. * Scandal în lumea intelectuală. Academicianul Nicolae Breban a zis ceva despre Liiceanu şi Patapievici. Cică ăştia doi ar trebui împuşcaţi. Ei, domnu' academician s-au dus vremurile alea! Poate acum vreo 30 de ani, dacă i-aţi fi zis „patronului", îi şi sălta Securitatea. Acum nu v-a rămas decât să-i daţi tot dumneavoastră în judecată, precum înţelept aţi spus. Cu ce pricină? Păi, dacă n-aţi fost în stare, le-aţi putea imputa că nu s-au împuşcat singuri. La ordin!. * Senatorul Sebastian Grapa a trecut, de la PNL, la UNPR. E clar, junta coloneilor face recrutări în draci. Dezertorul zice că la liberali „viitorul e gri" şi la uneperişti străluceşte soarele libertăţii. Ce ţi-e domnule şi cu parlamentarii ăştia! Acum se pricep şi la starea vremii. Adică, ei ştiu cel mai bine de unde bate vântul. * Că veni vorba. Senatorii l-au făcut iar scăpat pe Dan Şova. A fost blat pe bune. Până şi de la liberali au lipsit vreo 11, printre care şi un bihorean bun rău de gură. Taman bine ca pruncuţu' teribil al PSD să dea iar cu flit către arestul preventiv. Dacă aşa se vor mobiliza şi la moţiunea de cenzură, zău că nu merita oboseala de-a o scrie. * După ce a zis, referindu-se la el însuşi, că ţara are nevoie de un premier liberal, Ponta a ţinut să ne dea şi un semn „de mila măriei sale". Premierul crede că poporul ar trebui să decidă, printr-un referendum, dacă vrea ca ţara să adere la moneda euro ori ba. Chestiunea e, zău, mult prea serioasă ca să o laşi la îndemâna boborului. Sigur, e mai uşor să îi condamni la sărăcie, mizând, făţarnic, pe sfânta lor prostie. * Cât pe ce să vină indienii peste noi! Nu, nu e vorba de un val emigraţionist romi, porniţi de la vest către est. Industriaşii de la Tata Motors au vrut să vină în România, să producă, auzi vorbă!, maşini Jaguar. Dar, când au văzut ce drumuri avem, pe-aici le-a fost drumul şi calea bătută. Mai bine în Afganistan, au zis. Da' ce bine că economia duduie. Nu-i aşa, Victor Viorel P.? * Fostul ministrul de la Interne, Gabriel Berca, s-a înrolat şi el la UNPR. După ce, culmea, liberalii i-au dat cu uşa-n figură. Se cam pleacă din PMP. Şi asta tocmai acum, când Băsescu a mai trecut pe la sediul partidului, să şteargă praful care se pusese de-o palmă pe biroul său. * Aşa ceva! Numa'n România cred că se putea. Camera Deputaţilor tocmai a decis că e normal ca primarii arestaţi să îşi poată păstra funcţia. Pe cale de consecinţă, ar fi normal să se voteze un nou Cod Penal, conform căruia edilii să poată conduce administraţia locală din pârnaie. Să le dea telefon, calculator şi secretară. Vestea bună e că şpăgile vor fi mai în siguranţă după gratii. * Senatorul Cristiana Anghel, cea care a intrat în Parlament făcând greva foamei, se plânge că are leafa prea mică. Păi, pentru cât mănâncă dumneaei, ar trebui să fie destul, nu? În plus, această amazoană cam trecută a vieţii politice româneşti a exclamat: „This is Sparta!". Afirmaţie care, în contextul legat de salarii şi mâncare poate căpăta foarte uşor o cu totul altă conotaţie. Spartă-i asta? * Altul care umblă prin politică precum la arăturile de primăvară, premierul vecin şi prieten, Viktor Orban. Zice el că „timpul multiculturalismului s-a terminat". Oare s-a gândit şi la conaţionalii lui din Transilvania? Adică, scapă cine poate? Cine nu, român să fie! * Hai că nici cu Kelemen Hunor nu ne poate fi ruşine. Preşedintele UDMR s-a plâns americanilor pentru colegul său Marko Attila care, după ce a mătrăşit nişte retrocedări cam ilegale, s-a autoexilat în ţara vecină. Şi ce ar vrea preşedintele UDMR, să-l primim ca pe un erou? Păi, la cât se fură în ţara asta, chiar ar putea fi un exemplu de „bune practici". * Cică Iohannis a fost în inspecţie la vilele de protocol de la Neptun. Nu se ştie ce a constatat, dar e aproape sigur că următorul concediu tot în Madeira îl face sau pe acolo pe undeva. * La cât e de mare Casa Poporului nu-i nici o mirare că presa nu reuşeşte, de mai bine de două săptămâni, să dea de urma purtătoarei de cuvânt a administraţiei instituţiei, Luminiţa Iordăchescu. Legendele urbane zic că ar mai fi şi alţii, destui, pierduţi fără urmă în jungla administraţiei de stat. Fapt este că doamna, evident de la PSD, capătă o sumă frumuşică de bani fără ca nimeni să ştie cu ce se ocupă şi pe unde umblă. E fain să iei 5.500 de lei pe lună şi să „munceşti" pe un post fără frecvenţă, inventat de partid pentru tine. Vechea vorbă românească trebuie, musai, reformulată. De acum înainte se va zice: „Ai partid, ai parte!". * Trebuie spus că, în ciuda aparenţelor, şi parlamentarii muncesc. Se dau de ceasul morţii să dea peste cap orice iniţiativă legislativă care, la un moment dat, a avut ghinionul să pară normală. De pildă, noua Lege Electorală a ieşit varză de la Cameră. Reducerea numărului de parlamentari, salutată de PSD şi PNL, e minimă, nu acoperă nici măcar scăderea naturală a populaţiei. Partidele cele noi, deşi se pot înfiinţa mai uşor, sunt dezavantajate la alegeri, iar în ceea ce priveşte reprezentarea diasporei, Ponta a vrut s-o ardă fiindcă nu l-a votat, iar Iohannis pare să o fi uitat de tot. * Cin'a plagiat pentru doctorat, azi e acuzat că bani a spălat. Cum moţiunea Opoziţiei nu avea nici o şansă să treacă, DNA-ul a intrat în horă. Victor Ponta este primul premier, în funcţie, al României care a fost pus sub acuzare de DNA. Fals în înscrisuri, sub semnătură, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani. Nu că ar fi fost nevoie, dar preşedintele i-a cerut, totuşi, demisia. El nu şi nu! Partidul, repede, a făcut şi el zid în jurul domniei sale, ca în atâtea alte rânduri în jurul unor infractori. Între ciocan şi nicovală, Victor V. Ponta a zis că numai Parlamentul îl poate demite. Aşa o fi, însă nimic nu îl împiedică să îşi dea demisia. Nimic, în afară de obrazul cam gros. Acum înţelegeţi cum vine chestiunea cu Şova? Era un fel de repetiţie generală pentru operaţiunea „Chemaţi pompierul, să ne scape premierul". Cu ce obraz ne-om mai arăta lumii? Pardon, care obraz, bre?! *

Cetăţeanul surmenat